3 intrări
9 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CISTERCIÉNI s.m.pl. Ordin de călugări benedictini din Franța, datând din sec. XI, care au jucat un rol deosebit în colportarea formelor arhitectonice ale goticului timpuriu. // adj. Care aparține acestui ordin. ◊ Arhitectură cisterciană = arhitectură cu aspect simplu și sever. [Pron. -ci-eni, sg. cistercian. / < fr. cisterciens].
CISTERCIÉNI I. s. m. pl. ordin de călugări benedictini din Franța, din sec. XI, care au jucat un rol deosebit în colportarea formelor arhitectonice ale goticului timpuriu, suprimând la biserici turnurile, portalurile, sculpturile și vitraliile pictate. II. adj. care aparține ordinului cistercienilor (I). (< fr. cisterciens)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
CISTERCIÁN1, -Ă, cistercieni, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Călugăr care aparține unei congregații benedictine fundate în Franța. 2. Adj. Care aparține cistercienilor (1), privitor la cistercieni. [Pr.: -ci-an] – Din fr. cistercien.[1]
- 1. În original, acc. greșit: CISTERCÍAN. — LauraGellner
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
cistercian, ~ă [At: DEX2 / P: ~ci-an / Pl: ~ieni, ~iene / E: fr cistercien] 1-2 smf, a (Călugăr) care aparține unei congregații benedictine (fundate în Franța). 3 a Referitor la cistercieni (1). 4 (Rar; îs) Arhitectură ~ă Arhitectură cu aspect simplu și sever.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CISTERCIÁN, -Ă, cistercieni, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Călugăr care aparține unei congregații benedictine fundate în Franța. 2. Adj. Care aparține cistercienilor (1), privitor la cistercieni. [Pr.: -ci-an] – Din fr. cistercien.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de hai
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
cistercián (-ci-an) adj. m., s. m., pl. cisterciéni (-ci-eni); adj. f., s. f. cisterciánă, pl. cisterciéne
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
cistercián s. m., adj. m. (sil. -ci-an), pl. cisterciéni (sil. -ci-eni); f. sg. cisterciánă, g.-d. art. cisterciénei, pl. cisterciéne
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
CISTERCIÉNI (< fr.) s. m. pl. Membri ai unei congregații benedictine fundate în 1098 de Sf. Robert, la Cîteaux (lîngă Dijon). Au reintrodus viața simplă inițială a Ordinului Benedictin. În prima jumătate a sec. 12, centrul lor a devenit abația Clairvaux, fundată de Sf. Bernard. Congregația fost dizolvată în Timpul Revoluției Franceze. În România au fundat mănăstirea Igriș (1179) în Banat, iar în 1202 mănăstirea Cîrța (jud. Sibiu). V. trapist (1).
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cistercián, -ă, cistercieni, -e s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Membru al unei congregații benedictine fundate în 1098 în Franța de sf. Robert la Cîteaux lângă Dijon, al cărei centru a devenit în sec. 12 abația Clairvaux; au fost desființati în 1790, în timpul revoluției franceze. ◊ Cistercieni reformați v. trapiști. 2. Adj. Care aparține cistercienilor, privitor la cistercieni. – Din fr. cistercien.
- sursa: D.Religios (1994)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv masculin (M98) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | — | — |
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular | — | — |
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
- silabație: -ci-an
adjectiv (A21) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
- silabație: -ci-an
substantiv masculin (M23) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
cistercian (adj.)
- 1. Care aparține cistercienilor, privitor la cistercieni.surse: DEX '09 DEX '98
etimologie:
- limba franceză cisterciensurse: DEX '09 DEX '98
cistercian, -ă (persoană) cistercian cisterciană
- 1. Călugăr care aparține unei congregații benedictine fundate în Franța.surse: DEX '09 DEX '98
etimologie:
- limba franceză cisterciensurse: DEX '09 DEX '98