2 definiții pentru ciriped
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
ciripéd s. n., pl. ciripéde
Dicționare specializate
Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.
CIRI- „ciri, peri țepoși, filament”. ◊ L. cirrus, i „buclă de păr, cîrcei” > fr. cirri-, engl. id. > rom. ciri-. □ ~fer (v. -fer), adj., (despre plante) care este înzestrat cu peri țepoși sau cîrcei; ~form (v. -form), adj., în formă de cîrcei; sin. ciroid; ~grad (v. -grad), adj., care se mișcă cu ajutorul cirilor; ~pede (v. -ped2), s. n. pl., subclasă de crustacee marine, cu picioarele transformate în ciri, pentru prinderea hranei.
- sursa: DETS (1987)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Intrare: ciriped
ciriped substantiv neutru
| substantiv neutru (N1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)