ciornéi sm [At: ȘEZ. II, 187 / Pl: ~ / E: rs чорн- „negru, rău” + -ei] (Reg) Om brunet Cf arămiu, tuciuriu.

CIÓRNĂ, ciorne, s. f. Lucrare scrisă provizoriu, în primă redactare; concept, bruion. – Din rus. ciornîi „negru”.

ciórnă [At: PANN, E. IV, 155 / V: cioár~ / Pl: ~ne / E: rs чорный „negru”] 1 sf Lucrare scrisă într-o primă redactare, care urmează a fi transcrisă după ce va fi corectată Si: bruion, concept. 2 sf Registru comercial din care se trec indicațiile în jurnal Cf strață, terfelor. 3 a (Reg; îs) Capră ~ Capră cu capul negru Cf bucălaie, cirnoglavă, laie.

CIÓRNĂ, ciorne, s. f. Lucrare scrisă provizoriu, în primă redactare; concept, bruion. – Din rus. ciornâi „negru”.

CIÓRNĂ, ciorne, s. f. Lucrare scrisă provizoriu, în primă redactare, urmînd a fi corectată și transcrisă; bruion, concept.

CIÓRNĂ ~e f. Variantă inițială a unei lucrări; lucrare în primă redacție; schiță; concept. [G.-D. ciornei; Sil. cior-nă] /<rus. ciornyj

ciornă f. (învechit) concept. [Rus. ČORNYĬ, negru].

cĭórnă f., pl. e (rus. čérnyĭ [pron. čornyĭ], negru, fem. cérnaĭa; načernó, pe necurat, pe prima foaĭe a redactăriĭ. V. cerneală). Fam. Concept, hîrtie pe care s’a scris prima redactare.

ciórnă s. f., g.-d. art. ciórnei; pl. ciórne

ciórnă s. f., g.-d. art. ciórnei; pl. ciórne

CIÓRNĂ s. bruion, concept, schiță. (~ a unei piese de teatru.)

CIORNĂ s. bruion, concept, schiță. (~ a unei piese de teatru.)

ciórnă (ciórne), s. f. – Lucrare scrisă, provizoriu, concept, bruion. Sl. črunŭ „negru”, cf. rus. na čorno „în formă de ciornă” (Cihac, II, 48). – Der. ciorni, vb. (a scrie ciorna); ciornoia, vb. (a face ceva pentru prima oară); ciornaie, s. f. (vită slabă și costelivă); ciornei, s. m. (om negricios, ars de soare). Toți acești der. reproduc fonetismul rus. čornyĭ „negru,” cf. cerni.

ciornéi, ciornéi, s.m. (reg.) om negru, om tuciuriu, om arămiu.

ciornéi, adj. – (reg.) (despre oameni) Brunet, negricios. ♦ (onom.) Ciornei, poreclă și nume. – Din rus. čern + suf. -ei (MDA); din ucr. ciornâi „negru”.

ciornéi, adj. – (despre oameni) Brunet, negricios. Ciornei, poreclă și nume. – Din ucr. ciornâi „negru”.

ciórnă adj. f. (reg., înv.) neagră.

ciórnă, adj. – (ref. la capre) Neagră la cap (Papahagi, 1925). ♦ (top.) Ciorna Vodă, izvor de apă minerală, pe valea Drahmirov, în localitatea Ruscova. – Din rus. černyǐ (pron. čiornyǐ) „negru” (Scriban, Șăineanu, MDA).

ciórnă, adj. – (despre capre) Neagră la cap (Papahagi 1925). – Din ciornei.

Ciorn/a, -ei v. Cernu 11.