9 definiții pentru ciocnet

ciócnet sn [At: IORDAN, L. R. A. 248 / Pl: ~e / E: ciocni + -et] Zgomot produs de lovirea a două obiecte tari.

CIÓCNET, ciocnete, s. n. Zgomot produs de lovirea a două obiecte tari. – Ciocni + suf. -et.

CIÓCNET, ciocnete, s. n. Zgomot produs de lovirea a două obiecte tari. – Ciocni + suf. -et.

CIÓCNET, ciocnete, s. n. Zgomotul produs de ciocnirea a două obiecte tari; ciocnitură. Cîntau lăutarii căutînd să acopere mitraliera cleștelui pe grătar, ciocnetul ulcelelor și vorba tot mai încălzită a oamenilor. PAS, Z. I 171.

ciócnet s. n., pl. ciócnete

ciócnet s. n., pl. ciócnete

CIÓCNET s. v. ciocnitură.

CIÓCNET ~e n. Zgomot apărut ca urmare a interacțiunii dintre corpuri tari. ~ de pahare. [Sil. cioc-net] /a ciocni + suf. ~et


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

CIÓCNET s. ciocneală, ciocnitură. (~ de pahare.)

Intrare: ciocnet
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular ciocnet ciocnetul
plural ciocnete ciocnetele
genitiv-dativ singular ciocnet ciocnetului
plural ciocnete ciocnetelor
vocativ singular
plural