2 intrări

20 de definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ciocănire sf [At: DEX2 / Pl: ~ri / E: ciocăni] 1-3 Ciocăneală (1-3).

CIOCĂNÍRE, ciocăniri, s. f. Acțiunea de a ciocăni.V. ciocăni.

CIOCĂNÍRE, ciocăniri, s. f. Acțiunea de a ciocăni.V. ciocăni.

ciocăní [At: URECHE, ap. TDRG / V: cionc~ / Pzi: ~nésc, 3 ~néște, ciócăne / E: ciocan] 1 vta A lovi cu ciocanul într-un corp tare. 2 vta A bate cu un obiect tare Cf bocăni. 3 vi A bate repetat (cu degetul sau cu un obiect) într-un corp tare. 4 vi A bate cu degetul (îndoit) în ușă, în fereastră (pentru a solicita intrarea, pentru a atrage atenția etc.). 5 vt A lovi ușor cu degetele în toracele sau în abdomenul unui pacient, pentru a cerceta starea unor organe interne. 6-7 vti A lovi (ceva cu scopul de a sparge sau) în cineva pentru a-i provoca durere. 8 vt (Pfm) A ciocni în sănătatea cuiva. 9 vta (D. păsări) A lovi cu ciocul Cf toca, tocăni. 10 vt (Fig) A se certa cu cineva. 11 vt (Fig) A cicăli pe cineva Si: a pisa, a toca, a tocăni. 12 vtrr (Fam) A (se) bate ușor. 13 vi A lucra ceva lovind cu ciocanul. 14 vi (Pex) A lucra la unele lucruri (mărunte).

CIOCĂNÍ, ciocănesc, vb. IV. 1. Intranz. A bate repetat (cu degetul sau cu un obiect) într-un corp tare; spec. a bate cu degetul (îndoit) în ușă, în fereastră (pentru a solicita intrarea, pentru a atrage atenția etc.). ♦ Tranz. A lovi ușor cu degetele în toracele sau în abdomenul unui pacient, pentru a cerceta starea unor organe interne. ♦ Tranz. și refl. recipr. (Fam.) A (se) bate (ușor). 2. Intranz. A lucra ceva lovind cu ciocanul1; p. ext. a face, a lucra unele lucruri (mărunte). 3. Tranz. Fig. A bate la cap; a cicăli, a pisa. [Prez. ind. și: ciócăn] – Din ciocan1.

CIOCĂNÍ, ciocănesc, vb. IV. 1. Intranz. A bate repetat (cu degetul sau cu un obiect) într-un corp tare; spec. a bate cu degetul (îndoit) în ușă, în fereastră (pentru a solicita intrarea, pentru a atrage atenția etc.). ♦ Tranz. A lovi ușor cu degetele în toracele sau în abdomenul unui pacient, pentru a cerceta starea unor organe interne. ♦ Tranz. și refl. recipr. (Fam.) A (se) bate (ușor). 2. Intranz. A lucra ceva lovind cu ciocanul1; p. ext. a face, a lucra unele lucruri (mărunte). 3. Tranz. Fig. A bate la cap; a cicăli, a pisa. [Prez. ind. și: ciócăn] – Din ciocan1.

CIOCĂNÍ, ciocănesc, vb. IV. (Uneori urmat de determinări introduse prin prep. «în» sau «la») 1. Intranz. A Date repetat cu degetul sau cu un obiect într-un corp tare. Mama a mai ciocănit în gard. i-a spus tatei să bată și el, să caute vreo piatră, vreun lemn, ca să bată mai tare. PAS, Z. I 177. Ciocăni enervat în geam. SAHIA, N. 103. ◊ (Poetic) Ca-ntr-o fierărie depărtată Ciocănește ploaia-n picuri grei Peste fundul văii, unde spumegată Bîrzava-și îndrugă murmur atu! ei. DEȘLIU, N. 51. Și-a plecat fruntea pe umărul lui, deasupra inimii. Acea inimă ciocănea cu putere. SADOVEANU, M. C. 81. ♦ A bate de repetate ori cu degetul în ușă sau în fereastră, cerînd intrare sau spre a atrage atenția celor dinăuntru; a bate la ușă sau la fereastră. V. bocăni. M-apropiai de fereastră, privind, și ciocănii ușor cu două degete. Trecu un timp de tăcere. Ciocănii a doua oară. De data asta simții un zgomot. După puțin ușa se deschise. DUNĂREANU, CH. 116. La ușă se ducea Și-n ușă ciocănea și bocănea. ȘEZ. IV 155. ◊ Tranz. (Subiectul este medicul) A examina prin loviri ușoare cu degetele în toracele sau abdomenul pacientului pentru a cerceta starea organelor interne; a percuta. ♦ Refl. reciproc. (Rar, despre păsări) A se. apuca cu ciocul, a se ciuguli. Găinile și plăcile veniră din toate părțile ca niște copii ascultători; se îmbulzeau și se ciocăneau la picioarele ei. REBREANU, R. I 152. 2. Intranz. A lucra lovind cu ciocanul. Pe marginea drumului, din cînd în cînd, dă de pietrarii care ciocănesc din zori de zi pînă la apusul soarelui. SLAVICI, O. I 69. ◊ Tranz. Fig. Bun ciocan te-a ciocănit, Că frumos te-a potrivit. PANN, P. V. I 4. ♦ (Familiar) A lucra, a face cîte ceva. I-a rămas socrul, damblagiu, înainte mai ciocănea și el și mai scotea ceva. PAS, Z. II 203. 3. Tranz. Fig. A bate la cap, a sta cu gura pe cineva, a plictisi cu diferite cereri; a cicăli, a pisa. – Prez. ind. pers. 3 și: (regional) ciocăne (ȘEZ. IV 152).

A CIOCĂNÍ ~ésc 1. intranz. 1) A bate cu ciocanul (sau cu un alt obiect). 2) A produce un zgomot prin lovirea repetată (într-un obiect tare); a bocăni. ~ la ușă. 2. tranz. 1) med. A examina prin lovituri ușoare cu degetul (sau cu un instrument). 2) (persoane) A deranja întruna și insistent cu același lucru; a pisa; a plictisi; a necăji. 3) (mai ales copii) A bate ușor. /Din ciocan

ciocănì v. 1. a lovi cu ciocanul sau cu ciocul; 2. fig. a supăra cu întrebări, a nu înceta cu cereri.

cĭocănésc v. tr. (d. cĭocan; rus. čekanitĭ, a cĭocăni). Lovesc cu cĭocanu saŭ cu cĭocu. Bocănesc, bat (de ex., la ușă). Fig. Sfătuĭesc mult timp: eŭ destul l-am cĭocănit, dar el nu m’a ascultat. Bat capu, plictisesc cu vorba.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

ciocăníre s. f., g.-d. art. ciocănírii; pl. ciocăníri

ciocăníre s. f., g.-d. art. ciocănírii; pl. ciocăníri

!ciocăní (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. ciocănésc/ciócăn, imperf. 3 sg. ciocăneá; conj. prez. 3 să ciocăneáscă/să ciócăne

ciocăní vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ciocănésc, imperf. 3 sg. ciocăneá; conj. prez. 3 sg. și pl. ciocăneáscă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CIOCĂNÍRE s. v. bătaie.

CIOCĂNIRE s. bătaie, bocăneală, bocănire, bocănit, bocănitură, ciocăneală, ciocănit, ciocănitură, (reg.) tocănire, tocănit. (Se aude o ~ în ușă.)

CIOCĂNÍ vb. v. bodogăni, cicăli, dăscăli, percuta, plictisi, sâcâi.

CIOCĂNÍ vb. a bate, a bocăni, a pocăni, (înv. și reg.) a suna, (reg.) a bontăni, a toca, a tocăni. (~ cineva la ușă.)

CIOCĂNI vb. a bate, a bocăni, a pocăni, (înv. și reg.) a suna, (reg.) a bontăni, a toca, a tocăni. (~ cineva la ușă.)

ciocăni vb. v. BODOGĂNI. CICĂLI. DĂSCĂLI. PERCUTA. PLICTISI. SÎCÎI.


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a o ciocăni la vârf expr. (adol., obs.) a se masturba.

ciocăni, ciocănesc I v. t. (obs.d. bărbați) a avea contact sexual cu o femeie. II v. r. (d. femeie) a avea contact sexual cu un bărbat.

Intrare: ciocănire
ciocănire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ciocănire
  • ciocănirea
plural
  • ciocăniri
  • ciocănirile
genitiv-dativ singular
  • ciocăniri
  • ciocănirii
plural
  • ciocăniri
  • ciocănirilor
vocativ singular
plural
Intrare: ciocăni
ciocăni1 (1 -nesc) verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • ciocăni
  • ciocănire
  • ciocănit
  • ciocănitu‑
  • ciocănind
  • ciocănindu‑
singular plural
  • ciocănește
  • ciocăniți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • ciocănesc
(să)
  • ciocănesc
  • ciocăneam
  • ciocănii
  • ciocănisem
a II-a (tu)
  • ciocănești
(să)
  • ciocănești
  • ciocăneai
  • ciocăniși
  • ciocăniseși
a III-a (el, ea)
  • ciocănește
(să)
  • ciocănească
  • ciocănea
  • ciocăni
  • ciocănise
plural I (noi)
  • ciocănim
(să)
  • ciocănim
  • ciocăneam
  • ciocănirăm
  • ciocăniserăm
  • ciocănisem
a II-a (voi)
  • ciocăniți
(să)
  • ciocăniți
  • ciocăneați
  • ciocănirăți
  • ciocăniserăți
  • ciocăniseți
a III-a (ei, ele)
  • ciocănesc
(să)
  • ciocănească
  • ciocăneau
  • ciocăni
  • ciocăniseră
verb (VT334)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • ciocăni
  • ciocănire
  • ciocănit
  • ciocănitu‑
  • ciocănind
  • ciocănindu‑
singular plural
  • ciocăne
  • ciocăniți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • ciocăn
(să)
  • ciocăn
  • ciocăneam
  • ciocănii
  • ciocănisem
a II-a (tu)
  • ciocăni
(să)
  • ciocăni
  • ciocăneai
  • ciocăniși
  • ciocăniseși
a III-a (el, ea)
  • ciocăne
(să)
  • ciocăne
  • ciocănea
  • ciocăni
  • ciocănise
plural I (noi)
  • ciocănim
(să)
  • ciocănim
  • ciocăneam
  • ciocănirăm
  • ciocăniserăm
  • ciocănisem
a II-a (voi)
  • ciocăniți
(să)
  • ciocăniți
  • ciocăneați
  • ciocănirăți
  • ciocăniserăți
  • ciocăniseți
a III-a (ei, ele)
  • ciocăne
(să)
  • ciocăne
  • ciocăneau
  • ciocăni
  • ciocăniseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

ciocănire

  • 1. Acțiunea de a ciocăni.
    surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: bătaie

etimologie:

  • vezi ciocăni
    surse: DEX '98 DEX '09

ciocăni

  • 1. intranzitiv A bate repetat (cu degetul sau cu un obiect) într-un corp tare.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 4 exemple
    exemple
    • Mama a mai ciocănit în gard, I-a spus tatei să bată și el, să caute vreo piatră, vreun lemn, ca să bată mai tare. PAS, Z. I 177.
      surse: DLRLC
    • Ciocăni enervat în geam. SAHIA, N. 103.
      surse: DLRLC
    • poetic Ca-ntr-o fierărie depărtată Ciocănește ploaia-n picuri grei Peste fundul văii, unde spumegată Bîrzava-și îndrugă murmuratu! ei. DEȘLIU, N. 51.
      surse: DLRLC
    • figurat Și-a plecat fruntea pe umărul lui, deasupra inimii. Acea inimă ciocănea cu putere. SADOVEANU, M. C. 81.
      surse: DLRLC
    • 1.1. prin specializare A bate cu degetul (îndoit) în ușă, în fereastră (pentru a solicita intrarea, pentru a atrage atenția etc.).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • M-apropiai de fereastră, privind, și ciocănii ușor cu două degete. Trecu un timp de tăcere. Ciocănii a doua oară. De data asta simții un zgomot. După puțin ușa se deschise. DUNĂREANU, CH. 116.
        surse: DLRLC
      • La ușă se ducea Și-n ușă ciocănea și bocănea. ȘEZ. IV 155.
        surse: DLRLC
    • 1.2. tranzitiv A lovi ușor cu degetele în toracele sau în abdomenul unui pacient, pentru a cerceta starea unor organe interne.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: percuta
    • 1.3. tranzitiv reflexiv reciproc familiar A (se) bate (ușor).
      surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: bate
      • 1.3.1. reflexiv reciproc rar (Despre păsări) A se apuca cu ciocul, a se ciuguli.
        surse: DLRLC sinonime: ciuguli un exemplu
        exemple
        • Găinile și puicile veniră din toate părțile ca niște copii ascultători; se îmbulzeau și se ciocăneau la picioarele ei. REBREANU, R. I 152.
          surse: DLRLC
  • 2. intranzitiv A lucra ceva lovind cu ciocanul.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
    exemple
    • Pe marginea drumului, din cînd în cînd, dă de pietrarii care ciocănesc din zori de zi pînă la apusul soarelui. SLAVICI, O. I 69.
      surse: DLRLC
    • tranzitiv figurat Bun ciocan te-a ciocănit, Că frumos te-a potrivit. PANN, P. V. I 4.
      surse: DLRLC
    • 2.1. prin extensiune A face, a lucra unele lucruri (mărunte).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • I-a rămas socrul damblagiu, Înainte mai ciocănea și el și mai scotea ceva. PAS, Z. II 203.
        surse: DLRLC
  • 3. tranzitiv figurat A bate la cap.

etimologie:

  • surse: DEX '09 DEX '98