2 intrări

25 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cinstire sf [At: GCR II, 202/21 / Pl: ~ri / E: cinsti] 1 Respect. 2 Onoare. 3 (Înv) Venerare. 4 (Înv) Arătare a respectului prin închinare, salutare. 5 (Îvp) Slăvire a unei zile de sărbătoare religioasă. 6 (Înv) Lăudare. 7 (Înv) Conformare cu prevederile unei legi. 8 (Înv) Distingere. 9 (Înv) Apreciere. 10 (Pfm) Oferire a unui cadou. 11 (Pfm) Oferire de bacșiș. 12 (Înv) Răsplătire pentru purtare bună. 13 (Pfm) Tratare cu mâncare și (mai ales) cu băutură gratis, într-un local. 14 (Fam) Ridicare a unui pahar cu băutură alcoolică în sănătatea sau în onoarea cuiva ori a ceva. 15 (Fam) Consumare a unei băuturi alcoolice. 16 (Reg) Îmbătare. 17 (Înv) Demnitate înaltă ocupată de cineva Si: distincție, rang. 18 (Înv) Petrecere.

CINSTÍRE, cinstiri, s. f. 1. Acțiunea de a (se) cinsti și rezultatul ei; considerație, respect. 2. (Înv.) Demnitate înaltă ocupată de cineva. – V. cinsti.

CINSTÍRE s. f. 1. Acțiunea de a (se) cinsti și rezultatul ei; considerație, respect. 2. (Înv.) Demnitate înaltă ocupată de cineva. – V. cinsti.

CINSTÍRE s. f. 1. Acțiunea de a cinsti și rezultatul ei; respect, considerație. Această cinstire a culturii și a reprezentanților ei nu este întîmplătoare, ci decurge din întreaga politică a regimului nostru democratic. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 190. Întoarce-ți fruntea Ca un steag Ridicat pentru cinstirea Omului. BARANGA, V. A. 20. Trai plăcut, cinstire mare ALECSANDRI, T. I 144. 2. (Învechit) Demnitate, rang superior într-o slujbă. Încă-i va trimite cinstiri mari, care vor crește și înălța slava lui. BĂLCESCU, O. II 191.

cinstire f. 1. fapta de a cinsti, venerațiune: a patriei cinstire; 2. ospătare onorifică: aduceți teasuri pline de vin pentru cinstire At.

cinstíre f. Acțiunea de a cinsti. Închinare, toast, ciocnire de pahare, chef.

cinsteálă sf [At: RĂDULESCU-NIGER, ap. TDRG / Pl: ~téli, (înv) ~téle / E: cinsti + -eală] (Înv) 1-18 Cinstire (1-18).

cinstí [At: COD. VOR. 137/5 / V: (reg) cen~, cis~ / Pzi: ~tésc / E: vsl чистити] 1 vt A respecta. 2 vt A onora. 3 vt (înv; c.i. o divinitate) A venera. 4 vt (Înv) A arăta cuiva respectul prin salut, prin îndemnul de a se așeza Vz a saluta, a se închina. 5 vt (Înv) A slăvi o zi de sărbătoare religioasă. 6 vt (Înv) A lăuda. 7 vt (Înv) A se conforma prevederilor unei legi. 8 vt (Înv) A distinge. 9 vt (Înv) A aprecia. 10 vt (Pfm) A face cuiva un dar. 11 vt (Pfm) A da cuiva un bacșiș. 12 vt (Înv) A răsplăti (pe cineva) pentru purtare bună. 13 vt (Pfm) A trata pe cineva într-un local cu mâncare și, mai ales, cu băutură gratis. 14 vt (Pfm) A plăti consumația cuiva. 15 vt (Fam) A ridica un pahar cu băutură alcoolică în sănătatea sau în onoarea cuiva sau a ceva. 16 vr (Fam) A bea o băutură alcoolică. 17 vr (Reg) A se îmbăta.

CINSTÍ, cinstesc, vb. IV. Tranz. 1. A respecta, a onora, a prețui pe cineva sau ceva; a da cuiva cinstea cuvenită. 2. (Pop.) A face cuiva un dar, un cadou; a da cuiva un bacșiș. 3. (Fam.) A ospăta, a trata (cu băutură); a plăti consumația cuiva. ♦ A închina, a bea în onoarea cuiva sau a ceva. ♦ Refl. A bea o băutură alcoolică. Ne-am cinstit cu o țuică. – Din sl. čĭstiti.

CINSTÍ, cinstesc, vb. IV. Tranz. 1. A respecta, a onora, a prețui pe cineva sau ceva; a da cuiva cinstea cuvenită. 2. (Pop.) A face cuiva un dar, un cadou; a da cuiva un bacșiș. 3. (Fam.) A ospăta, a trata (cu băutură); a plăti consumația cuiva. ♦ A închina, a bea în onoarea cuiva sau a ceva. ♦ Refl. A bea o băutură alcoolică. Ne-am cinstit cu o țuică. – Din sl. čĭstiti.

CINSTÍ, cinstesc, vb. IV. Tranz. 1. A arăta, respect (față de cineva sau ceva), a respecta, a onora. Ți-am arătat dragoste și te-am cinstit mai mult decît pe ceilalți. ISPIRLSCU, L. 23. Sînt fiul tău care te-am cinstit totdeauna. CARAGIALE, O. III 77. Întîmplarea ce știu și voi s-o povestesc Mi-a spus-o un bătrîn pe care îl cinstesc. ALEXANDRESCU, P. 130. ♦ (De obicei urmat de determinări introduse prin prep. «cu») A distinge. împăratul numi mai-mare peste oștile sale în Ungaria pe comitele Mansfeld... și-l cinsti cu titlul de principe. BĂLCESCU, O. II 69. 2. (Popular, de obicei urmat de determinări introduse prin prep. «cu») A face (cuiva) un dar, un cadou. Nănașul a cinstit pe finul său cu o pușcă și cu un paloș. RETEGANUL, P. V 69. ♦ (Ilustrînd moravuri vechi) A da (cuiva) un bacșiș. Dacă mi-l dai, te cinstesc. CAMILAR, N. I 96. 3. (Familiar și popular) A ospăta, a trata (mai ales cu băutură), a plăti consumația cuiva. Pas’, Ghigoriță, de-ți primește prietinul și-l cinstește cu niște mere murate. SADOVEANU, N. F. 38. La întoarcere, cinstea pe prieten cu un gît de rachiu. DUNĂREANU, N. 17. Se pomenește că-l cheamă cineva să-l cinstească. ISPIRESCU, L. 207. Ai să lași cu nouă lei. moș Nichifor, și te-a mai cinsti și fecioru-meu la Piatră. CREANGĂ, P. 113. ◊ Refl. reciproc. Mai cu seamă calfele nu mai munceau o vreme și se cinsteau ziua și noaptea în mahala. PAS, Z. I 159. Toți beau, Se cinsteau Și se ospătau. TEODORESCU, P. P. 23. ♦ (Complementul indică băutura) A închina, a bea în cinstea cuiva (sau a unui eveniment). Într-un medean... stăteau oameni în petrecere. Unii cinsteau mied. SADOVEANU, D. P. 151. Să cinstim cîte un pahar de vin în sănătatea gospodarilor. CREANGĂ, 60. ◊ Absol. Alăutele cîntau pretutindeni, cazacii frămîntau pămîntul, și într-un zvon amețitor se purtau prin rumeneala focurilor, chiuind și cinstind din oale mari de lut. SADOVEANU, O. I 168. Bătrînii cinstesc pe prispă. VLAHUȚĂ, O. A. II 160. Ia poftim, puiculiță, de cinstește dumneata întîi! să vedem, poate c-ai pus ceva într-însul. CREANGĂ, A. 97.

A CINSTÍ ~ésc tranz. 1) (persoane sau valori umane) A trata cu cinste maximă (izvorâtă dintr-un sentiment de apreciere deosebită). 2) fam. (persoane) A trata (în semn de prețuire, de prietenie), mai ales, cu băutură. 3) (băuturi alcoolice) A consuma fără a abuza. 4) înv. (persoane) A răsplăti cu un dar sau cu un bacșiș. /<sl. țistiti

cinstì v. 1. a onora: slava strămoșească pe strămoși cinstește GR. AL.; 2. a trata, a ospăta cu băutură: scoateți vin de ne cinstiți, că’s feciorii osteniți AL.

cinstésc v. tr. (vsl. čĭstíti). Onorez. Fam. Fac cinste, ofer băutură saŭ și mîncare gratis. V. intr. Beaŭ vin orĭ rachiŭ. V. refl. Beaŭ cu alțiĭ saŭ chear mă îmbăt bînd cu eĭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

cinstíre s. f., g.-d. art. cinstírii; pl. cinstíri

cinstíre s. f., g.-d. art. cinstírii; pl. cinstíri

cinstí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. cinstésc, imperf. 3 sg. cinsteá; conj. prez. 3 să cinsteáscă

cinstí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. cinstésc, imperf. 3 sg. cinsteá; conj. prez. 3 sg. și pl. cinsteáscă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CINSTÍRE s. 1. v. apreciere. 2. v. glorie. 3. v. ospătare.

CINSTIRE s. 1. apreciere, atenție, cinste, considerație, onoare, prețuire, respect, stimă, trecere, vază, (livr.) condescendență, deferență, reverență, (înv. și reg.) seamă, (reg.) prețuială, (Mold.) lefterie, (înv.) laudă, socoteală, socotință, (grecism înv.) sevas, (înv. fam.) baftă, (fig.) credit. (Se bucură de multă ~) 2. cinste, elogiu, glorie, laudă, mărire, omagiu, preamărire, preaslăvire, proslăvire, slavă, slăvire, (înv.) mărie, pohfală, pohvalenie. (Aduceți ~ eroilor patriei.) 3. ospătare, servire, servit, tratare. (~ cuiva cu mîncare și băutură.)

arată toate definițiile

Intrare: cinstire
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cinstire
  • cinstirea
plural
  • cinstiri
  • cinstirile
genitiv-dativ singular
  • cinstiri
  • cinstirii
plural
  • cinstiri
  • cinstirilor
vocativ singular
plural
Intrare: cinsti
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • cinsti
  • cinstire
  • cinstit
  • cinstitu‑
  • cinstind
  • cinstindu‑
singular plural
  • cinstește
  • cinstiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • cinstesc
(să)
  • cinstesc
  • cinsteam
  • cinstii
  • cinstisem
a II-a (tu)
  • cinstești
(să)
  • cinstești
  • cinsteai
  • cinstiși
  • cinstiseși
a III-a (el, ea)
  • cinstește
(să)
  • cinstească
  • cinstea
  • cinsti
  • cinstise
plural I (noi)
  • cinstim
(să)
  • cinstim
  • cinsteam
  • cinstirăm
  • cinstiserăm
  • cinstisem
a II-a (voi)
  • cinstiți
(să)
  • cinstiți
  • cinsteați
  • cinstirăți
  • cinstiserăți
  • cinstiseți
a III-a (ei, ele)
  • cinstesc
(să)
  • cinstească
  • cinsteau
  • cinsti
  • cinstiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

cinstire

  • 1. Acțiunea de a (se) cinsti și rezultatul ei.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: considerație respect 3 exemple
    exemple
    • Această cinstire a culturii și a reprezentanților ei nu este întîmplătoare, ci decurge din întreaga politică a regimului nostru democratic. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 190.
      surse: DLRLC
    • Întoarce-ți fruntea Ca un steag Ridicat pentru cinstirea Omului. BARANGA, V. A. 20.
      surse: DLRLC
    • Trai plăcut, cinstire mare... ALECSANDRI, T. I 144.
      surse: DLRLC
  • 2. învechit Demnitate înaltă ocupată de cineva.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
    exemple
    • Încă-i va trimite cinstiri mari, care vor crește și înălța slava lui. BĂLCESCU, O. II 191.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi cinsti
    surse: DEX '98 DEX '09

cinsti

  • 1. A respecta, a onora, a prețui pe cineva sau ceva; a da cuiva cinstea cuvenită.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: onora prețui respecta 3 exemple
    exemple
    • Ți-am arătat dragoste și te-am cinstit mai mult decît pe ceilalți. ISPIRLSCU, L. 23.
      surse: DLRLC
    • Sînt fiul tău care te-am cinstit totdeauna. CARAGIALE, O. III 77.
      surse: DLRLC
    • Întîmplarea ce știu și voi s-o povestesc Mi-a spus-o un bătrîn pe care îl cinstesc. ALEXANDRESCU, P. 130.
      surse: DLRLC
    • 1.1. De obicei urmat de determinări introduse prin prepoziția «cu»:
      surse: DLRLC sinonime: distinge un exemplu
      exemple
      • Împăratul numi mai-mare peste oștile sale în Ungaria pe comitele Mansfeld... și-l cinsti cu titlul de principe. BĂLCESCU, O. II 69.
        surse: DLRLC
  • 2. popular A face cuiva un dar, un cadou; a da cuiva un bacșiș.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
    exemple
    • Nănașul a cinstit pe finul său cu o pușcă și cu un paloș. RETEGANUL, P. V 69.
      surse: DLRLC
    • Dacă mi-l dai, te cinstesc. CAMILAR, N. I 96.
      surse: DLRLC
  • 3. familiar A ospăta, a trata (cu băutură); a plăti consumația cuiva.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: ospăta trata 6 exemple
    exemple
    • Pas’, Grigoriță, de-ți primește prietinul și-l cinstește cu niște mere murate. SADOVEANU, N. F. 38.
      surse: DLRLC
    • La întoarcere, cinstea pe prieten cu un gît de rachiu. DUNĂREANU, N. 17.
      surse: DLRLC
    • Se pomenește că-l cheamă cineva să-l cinstească. ISPIRESCU, L. 207.
      surse: DLRLC
    • Ai să lași cu nouă lei. moș Nichifor, și te-a mai cinsti și fecioru-meu la Piatră. CREANGĂ, P. 113.
      surse: DLRLC
    • reflexiv reciproc Mai cu seamă calfele nu mai munceau o vreme și se cinsteau ziua și noaptea în mahala. PAS, Z. I 159.
      surse: DLRLC
    • reflexiv reciproc Toți beau, Se cinsteau Și se ospătau. TEODORESCU, P. P. 23.
      surse: DLRLC
    • 3.1. A închina, a bea în onoarea cuiva sau a ceva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 5 exemple
      exemple
      • Într-un medean... stăteau oameni în petrecere. Unii cinsteau mied. SADOVEANU, D. P. 151.
        surse: DLRLC
      • Să cinstim cîte un pahar de vin în sănătatea gospodarilor. CREANGĂ, A. 60.
        surse: DLRLC
      • absolut Alăutele cîntau pretutindeni, cazacii frămîntau pămîntul, și într-un zvon amețitor se purtau prin rumeneala focurilor, chiuind și cinstind din oale mari de lut. SADOVEANU, O. I 168.
        surse: DLRLC
      • absolut Bătrînii cinstesc pe prispă. VLAHUȚĂ, O. A. II 160.
        surse: DLRLC
      • absolut Ia poftim, puiculiță, de cinstește dumneata întîi! să vedem, poate c-ai pus ceva într-însul. CREANGĂ, A. 97.
        surse: DLRLC
    • 3.2. reflexiv A bea o băutură alcoolică.
      surse: DEX '09 DEX '98 un exemplu
      exemple
      • Ne-am cinstit cu o țuică.
        surse: DEX '09 DEX '98

etimologie: