8 definiții pentru cinovnic


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cinóvnic sm [At: CAT. MAN. I, 66/33 / Pl: ~ici / E: rs чиновник] (Înv) Funcționar de stat (de rang inferior).

CINÓVNIC, cinovnici, s. m. (Înv.) Funcționar de stat (de rang inferior). – Din rus. činovnik.

CINÓVNIC, cinovnici, s. m. (Înv.) Funcționar de stat (de rang inferior). – Din rus. činovnik.

CINÓVNIC, cinovnici, s. m. (Învechit) Funcționar de stat. Purta pe cap șapcă cu cozoroc, ca pravoslavnicii cinovnici ai ruseștii împărății. MACEDONSKI, O. III 119. Tată-său a fost ani mulți cinovnic la spirtoase. GHICA, S. 518. Am măritat-o după un cinovnic de la Tulcin. NEGRUZZI, S. I 59.

CINÓVNIC ~ci m. înv. Persoană angajată într-o funcție administrativă (având un rang inferior). /<rus. ținovnik

cinovnic m. funcționar subaltern (învechit): tată-său a fost mulți ani cinovnic la spirtoase GHICA. [Rus. ČINOVNIKŬ].

cinóvnic m. (rus. činóvník, vsl. činovĭnĭkŭ. V. cin 1). Vechĭ. Oficial, funcționar.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

cinóvnic (înv.) s. m., pl. cinóvnici

cinóvnic s. m., pl. cinóvnici

Intrare: cinovnic
substantiv masculin (M13)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cinovnic
  • cinovnicul
  • cinovnicu‑
plural
  • cinovnici
  • cinovnicii
genitiv-dativ singular
  • cinovnic
  • cinovnicului
plural
  • cinovnici
  • cinovnicilor
vocativ singular
  • cinovnicule
  • cinovnice
plural
  • cinovnicilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

cinovnic

  • 1. învechit Funcționar de stat (de rang inferior).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
    exemple
    • Purta pe cap șapcă cu cozoroc, ca pravoslavnicii cinovnici ai ruseștii împărății. MACEDONSKI, O. III 119.
      surse: DLRLC
    • Tată-său a fost ani mulți cinovnic la spirtoase. GHICA, S. 518.
      surse: DLRLC
    • Am măritat-o după un cinovnic de la Tulcin. NEGRUZZI, S. I 59.
      surse: DLRLC

etimologie: