8 definiții pentru cinovnic


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CINÓVNIC, cinovnici, s. m. (Înv.) Funcționar de stat (de rang inferior). – Din rus. činovnik.

CINÓVNIC, cinovnici, s. m. (Înv.) Funcționar de stat (de rang inferior). – Din rus. činovnik.

cinóvnic sm [At: CAT. MAN. I, 66/33 / Pl: ~ici / E: rs чиновник] (Înv) Funcționar de stat (de rang inferior).

CINÓVNIC, cinovnici, s. m. (Învechit) Funcționar de stat. Purta pe cap șapcă cu cozoroc, ca pravoslavnicii cinovnici ai ruseștii împărății. MACEDONSKI, O. III 119. Tată-său a fost ani mulți cinovnic la spirtoase. GHICA, S. 518. Am măritat-o după un cinovnic de la Tulcin. NEGRUZZI, S. I 59.

CINÓVNIC ~ci m. înv. Persoană angajată într-o funcție administrativă (având un rang inferior). /<rus. ținovnik

cinovnic m. funcționar subaltern (învechit): tată-său a fost mulți ani cinovnic la spirtoase GHICA. [Rus. ČINOVNIKŬ].

cinóvnic m. (rus. činóvník, vsl. činovĭnĭkŭ. V. cin 1). Vechĭ. Oficial, funcționar.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

cinóvnic (înv.) s. m., pl. cinóvnici

cinóvnic s. m., pl. cinóvnici

Intrare: cinovnic
substantiv masculin (M13)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cinovnic
  • cinovnicul
  • cinovnicu‑
plural
  • cinovnici
  • cinovnicii
genitiv-dativ singular
  • cinovnic
  • cinovnicului
plural
  • cinovnici
  • cinovnicilor
vocativ singular
  • cinovnicule
  • cinovnice
plural
  • cinovnicilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

cinovnic

  • 1. învechit Funcționar de stat (de rang inferior).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
    exemple
    • Purta pe cap șapcă cu cozoroc, ca pravoslavnicii cinovnici ai ruseștii împărății. MACEDONSKI, O. III 119.
      surse: DLRLC
    • Tată-său a fost ani mulți cinovnic la spirtoase. GHICA, S. 518.
      surse: DLRLC
    • Am măritat-o după un cinovnic de la Tulcin. NEGRUZZI, S. I 59.
      surse: DLRLC

etimologie: