7 definiții pentru cinologie


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cinologie sf [At: DN3 / Pl: ~gii / E: it cinologia] Ramură a medicinii veterinare care se ocupă de câini.

CINOLOGÍE s.f. Ramură a medicinii veterinare care se ocupă de câini. [Gen. -iei. / cf. it. cinologia].

CINOLOGÍE s. f. ramură a medicinei veterinare care se ocupă de câini. -var. chinologie. (< it. cinologia)

CHINOLOGÍE s. f. elem. cinologie.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

cinologíe s. f., art. cinología, g.-d. art. cinologíei


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

CHINO-2, v. CINO-.~drom (v. -drom), s. n., teren special amenajat pentru cursele de cîini; ~logie (v. -logie1), s. f., disciplină care se ocupă cu creșterea și dresajul cîinilor; sin. cinologie.

CINO- (CHINO-2) „cîine, canin”. ◊ gr. kyon, kynos „cîine” > fr. cyno-, engl. id., it. cino- > rom. cino- și chino-.~cefal (v. -cefal), s. m., specie de maimuță africană, cu capul și botul de formă alungită și cu coada lungă; ~drom (chinodrom) (v. -drom), s. n., pistă special amenajată pentru cursele de cîini; ~fil (v. -fil1), adj., s. m. și f., (persoană) care iubește cîinii; ~filie (v. -filie1), s. f., atașament exagerat pentru cîini; ~fob (v. -fob), adj., s. m. și f., (persoană) care suferă de cinofobie; ~fobie (v. -fobie), s. f., teamă patologică de cîini; ~id (v. -id), adj., cu aspect de cîine; ~logie (v. -logie1), s. f., chinologie*, canicultură*; ~pedie (v. -pedie), s. f., creștere a cîinilor de vînătoare.

Intrare: cinologie
cinologie substantiv feminin
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cinologie
  • cinologia
plural
genitiv-dativ singular
  • cinologii
  • cinologiei
plural
vocativ singular
plural