cinescop sn [At: DEX² / S și: kine~ / Pl: ~oape / E: fr cinéscope] Tub catodic folosit pentru redarea imaginilor de televiziune.

CINESCOP s.n. Tub catodic utilizat ca receptor al imaginii într-un aparat de televiziune. [Pl. -scoape, scris și kinescop. / < fr. kinescope, cf. gr. kinesis – mișcare, skopein – a privi].

CINESCOP s. n. tub catodic pentru receptarea și redarea imaginilor în televiziune. (< fr. kinescope, germ. Kineskop, rus. kineskop)

CINESCOP ~oape n. tehn. Tub electronic cu ajutorul căruia se realizează imaginile televizate. /<fr. cinéscope

KINESCOP, kinescoape, s. n. Tub de raze catodice, folosit la reproducerea imaginilor în televiziune.

KINESCOP s.n. v. cinescop.

cinescop (desp. -nes-cop/-ne-scop) s. n., pl. cinescoape

!cinescop (-nes-cop/-ne-scop) s. n., pl. cinescoape

cinescop s. n. (sil. mf. -scop), pl. cinescoape

kinescop s.n., pl. kinescoape

CINE- „mișcare, animare, film; filmic”. ◊ gr. kineo, ein „a mișca” > fr. ciné- și kiné-, engl. kine-, germ. id. > rom. cine-. □ ~densigrafie (v. densi-, v. -grafie), s. f., metodă de investigație a inimii și a vaselor pulmonare; ~fil (v. -fil₁), adj., s. m. și f., (persoană) iubitoare de filme; ~filie (v. -filie₁), s. f., pasiune pentru filme; ~fluorografie (v. fluoro-, v. -grafie), s. f., radiocinematografie*; ~fob (v. -fob), s. m. și f., persoană care urăște filmele; ~radiografie (v. radio-, v. -grafie), s. f., tehnică radiografică, permițînd efectuarea de imagini în mișcare; ~scop (v. -scop), s. n., tub catodic utilizat pentru redarea imaginilor de televiziune; ~scopie (v. -scopie), s. f., metodă medicală de determinare a refracției oculare.

KINESCÓP, kinescoápe s. n. 1. Dispozitiv care permite vizionarea unei serii de fotografii în forma unei secvențe continue, în mișcare. 2. (Telev.) Dispozitiv care permite obținerea înregistrării pe film a unei emisiuni realizate în direct, chiar în interiorul receptorului de televiziune, cu scopul reluării ulterioare a acestei emisiuni. ♦ (p. metonimie) Tub catodic special care permite filmarea imaginii pe care o reproduce. 3. (Telev.) Tub catodic folosit pentru redarea imaginilor de televiziune; cinescop. (din fr. kinescope < kinés(i)-, din gr. κίνησις = mișcare + -scope, din σκοπεΐν = a se uita, a privi; sensul 2. < prob. din engl., atestat din 1949, indicând înregistrarea unei emisiuni transmise ulterior; sensul 3. < denum. engl. a dispozitivului, marcă înreg. în S.U.A., în 1931) [def. TLF]