5 definiții pentru cimber
Explicative DEX
CIMBER, cimbere, s. n. (Regional) Un fel de basma de borangic, de lînă sau de bumbac, purtată pe cap de femei; năframă, testemel. Nu toate muierile care au rămas văduve poartă cimbere negre. STANCU, D. 166. – Variantă: ciumber (STANCU, D. 13) s. n.
CIMBER, cimbere, s. n. (Reg.) Năframă, basma. – Tc. çember « văl ».
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de gall
- acțiuni
cimbér n., pl. e (turc. čember, tulpan, basma, d. pers. čember, lucru învălătucit; bg. čumber, sîrb. čember, ngr. tzembéri, ĭașmac). Munt. Tulpan dirmea. – Și cimbel, cimbir și cĭumber. În Trans. címbir, gimbir și gĭumbir, tulpanu de borangic al mireselor și al femeilor măritate, peste care, cînd ĭese în lume, pun „cîrpa” (barișu). V. fachĭol.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CIUMBER s. n. v. cimber.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cĭumbér, V. cimber.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: cimber
cimber substantiv neutru
substantiv neutru (N1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
ciumber substantiv neutru
substantiv neutru (N1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
cimber, cimberesubstantiv neutru
- 1. Un fel de basma de borangic, de lână sau de bumbac, purtată pe cap de femei. DLRLC
- Nu toate muierile care au rămas văduve poartă cimbere negre. STANCU, D. 166. DLRLC
-
etimologie:
- çember „văl”. DLRM