9 definiții pentru chitanțier


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

chitanțiér sn [At: TDRG / P: ~ți-er / Pl: ~e / E: chitanță + -ier] Registru cu foi detașabile pentru întocmirea chitanțelor.

CHITANȚIÉR, chitanțiere, s. n. Carnet sau registru cu foi detașabile pentru întocmirea chitanțelor. [Pr.: -ți-er] – Chitanță + suf. -ier.

CHITANȚIÉR, chitanțiere, s. n. Carnet sau registru cu foi detașabile pentru întocmirea chitanțelor. [Pr.: -ți-er] – Chitanță + suf. -ier.

CHITANȚIÉR, chitanțiere, s. n. Carnet sau registru cu foi detașabile, pentru întocmirea chitanțelor. – Pronunțat: -ți-er.

CHITANȚIÉR s.n. Carnet de chitanțe. [Pron. -ți-er, pl. -re. / < chitanță + -ier].

CHITANȚIÉR s. n. carnet de chitanțe. (< chitanță + -ier)

CHITANȚIÉR ~e n. Carnet cu foi detașabile pentru chitanțe. [Sil. -ți-er] /chitanță + suf. ~ier


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

chitanțiér (-ți-er) s. n., pl. chitanțiére

chitanțiér s. n. (sil. -ți-er), pl. chitanțiére

Intrare: chitanțier
chitanțier substantiv neutru
  • silabație: -ți-er
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • chitanțier
  • chitanțierul
  • chitanțieru‑
plural
  • chitanțiere
  • chitanțierele
genitiv-dativ singular
  • chitanțier
  • chitanțierului
plural
  • chitanțiere
  • chitanțierelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

chitanțier

  • 1. Carnet sau registru cu foi detașabile pentru întocmirea chitanțelor.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN

etimologie:

  • Chitanță + sufix -ier.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN