chiromanție sfs [At: COD. PEN. R. P. R. 619 / V: hiromantie, hi~, hiromancie, hiromandie, ~ncie / E: it chiromanzia] Procedeu prin care se poate ghici caracterul sau destinul cuiva pe baza interpretării liniilor din palmă.

CHIROMANȚÍE s. f. Îndeletnicirea chiromantului, pretinsă artă de a ghici viitorul cuiva după liniile palmei.

CHIROMANȚÍE s.f. Pretinsă putere de ghicire a viitorului cuiva după liniile palmei. [Gen. -iei. / < it. chiromanzia, cf. gr. cheir – mână, manteia – prevestire].

CHIROMANȚÍE s. f. pretinsă putere de ghicire a viitorului după liniile palmei. (< it. chiromanzia, fr. chiromancie)

CHIROMANȚÍE f. Practică superstițioasă care pretinde că poate determina caracterul și prezice viitorul unei persoane prin interpretarea liniilor din palmă. [Art. chiromanția; G.-D. chiromanției; Sil. -ți-e] /<it. chiromanzia

chiromanție f. pretinsă artă de a ghici viitorul prin inspecțiunea mâinilor. Țigăncile, până în ziua de astăzi, spun sorții, cercetând palma mânei stângi.

*chiromanțíe f. (vgr. heiromanteía). Arta de a înșela ghicind după liniile din palma cuĭva.

chiromanțíe s. f., art. chiromanțía, g.-d. chiromanțíi, art. chiromanțíei

chiromanțíe s. f., art. chiromanțía, g.-d. art. chiromanțíei

chiromanție, -ției gen. a.