CHIROLOGIE s.f. 1. Arta de a se exprima cu ajutorul mișcărilor degetelor mîinii. 2. Pseudoștiință care studiază corelațiile dintre mînă și caracter. [Gen. -iei. / < fr. chirologie, cf. gr. cheir – mînă, logos – știință].

CHIROLOGIE s. f. 1. arta de a se exprima cu ajutorul mișcărilor degetelor mâinii. 2. studiu științific al corelațiilor dintre mână și caracter. (< fr. chirologie)

chirologie s. f., art. chirologia, g.-d. chirologii, art. chirologiei

chirologie s. f., art. chirologia, g.-d. chirologii, art. chirologiei

chirologie s. f., art. chirologia, g.-d. chirologii, art. chirologiei

CHIRO- „mînă, palmă, manual, palmat”. ◊ gr. kheir, iros „mînă” > fr. chiro-, it. id., engl. id., germ. id. > rom. chiro-. □ ~brahialgie (v. brahi-₂, v. -algie), s. f., durere localizată la mîini și la umăr; ~graf (v. -graf), s. n., aparat pentru reeducarea degetelor unui mutilat; ~grafie (v. -grafie), s. f., studiu al liniilor și semnelor palmare și digitale ale mîinii; ~logie (v. -logie₁), s. f., 1. Arta de a se exprima cu ajutorul mișcărilor degetelor mîinii. 2. Studiu al corelațiilor dintre mînă și caracter; ~megalie (v. -megalie), s. f., cheiromegalie*; ~ptere (v. -ptere), s. n. pl., ordin de mamifere cu aripi formate dintr-o membrană tegumentară (liliacul, vampirul etc.); sin. cheiroptere; ~pterofile (v. ptero-, v. -fil₁), adj., s. f. pl., (plante) a căror polenizare este realizată de lilieci; sin. cheiropterofile; ~pterogame (v. ptero-, v. -gam), adj., s. f. pl., cheiropterogame*; ~tip (v. -tip), s. n., exemplar de plantă pe baza căruia s-a dat denumirea din manuscris.