9 definiții pentru chimogramă kimogramă


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

chimográmă sn [At: DEX2 / Pl: ~me / E: fr kymogramme] Diagramă a oscilațiilor înregistrate la chimograf.

CHIMOGRÁMĂ, chimograme, s. f. Diagramă a oscilațiilor înregistrate la chimograf. – Din fr. kymogramme.

CHIMOGRÁMĂ, chimograme, s. f. Diagramă a oscilațiilor înregistrate la chimograf. – Din fr. kymogramme.

CHIMOGRÁMĂ s.f. (Fiziol.) Curbă reprezentând rezultatul înregistrărilor la chimograf. [Scris și kimogramă. / < fr. kymogramme].

CHIMOGRÁMĂ s. f. curbă, rezultatul înregistrărilor la chimograf. (< fr. kymogramme)

kimogra sf vz chimogramă

KIMOGRÁMĂ s.f. v. chimogramă.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

chimográmă s. f., pl. chimográme


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

CHIMOGRÁMĂ s. f. (cf. fr. kymogramme): rezultatul înregistrării cu chimograful (sub forma unei curbe) a traseelor corespunzătoare unor caracteristici articulatorii sau acustice ale sunetelor vorbirii.

CHIMO-1 (KIMO-) „zgomot, sunet”. ◊ gr. kyma, atos „talaz, agitație” > fr. kymo-, engl. id., germ. id. > rom. chimo-.~graf (kimograf) (v. -graf), s. n., 1. Aparat utilizat în fiziologie pentru înregistrarea grafică a mișcărilor unor organe interne. 2. Aparat pentru înregistrarea sunetelor; ~grafie (v. -grafie), s. f., înregistrare grafică a unor fenomene fiziologice cu ajutorul chimografului; ~gramă (kimogramă) (v. -gramă), s. f., curbă reprezentînd rezultatul înregistrărilor la chimograf.[1] modificată

  1. În original lipsește (KIMO-). A fost adăugat ca urmare a referinței încrucișate de la acest prefix. Perechile chimograf – kimograf, chimogramă – kimogramă confirmă acest prefix. — Ladislau Strifler
Intrare: chimogramă
chimogramă substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • chimogra
  • chimograma
plural
  • chimograme
  • chimogramele
genitiv-dativ singular
  • chimograme
  • chimogramei
plural
  • chimograme
  • chimogramelor
vocativ singular
plural
kimogramă substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • kimogra
  • kimograma
plural
  • kimograme
  • kimogramele
genitiv-dativ singular
  • kimograme
  • kimogramei
plural
  • kimograme
  • kimogramelor
vocativ singular
plural

chimogramă kimogramă

  • 1. Diagramă a oscilațiilor înregistrate la chimograf.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN DETS

etimologie: