6 definiții pentru chiculiță


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

chiculíță sf [At: TEODORESCU, P. P. 309 / Pl: ~țe / E: chică + -uliță] 1-2 (Șhp) Chică (1) (mică) Si: chicușoară (1-2), chicuță (1-2).

CHICULÍȚĂ, chiculițe, s. f. (Pop.) Diminutiv al lui chică; chicuță. – Chică + suf. -uliță.

CHICULÍȚĂ, chiculițe, s. f. (Pop.) Diminutiv al lui chică; chicuță. – Chică + suf. -uliță.

CHICULÍȚĂ, chiculițe, s. f. (Popular) Diminutiv al lui chică; plete. Chiculița lui, Spicul orzului. TEODORESCU, P. P. 309.

CHICULÍȚĂ, chiculițe, s. f. (Pop.) Diminutiv al lui chică.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

chiculíță (pop.) s. f., g.-d. art. chiculíței; pl. chiculíțe

chiculíță s. f., g.-d. art. chiculíței; pl. chiculíțe

Intrare: chiculiță
chiculiță substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • chiculiță
  • chiculița
plural
  • chiculițe
  • chiculițele
genitiv-dativ singular
  • chiculițe
  • chiculiței
plural
  • chiculițe
  • chiculițelor
vocativ singular
plural

chiculiță

etimologie:

  • Chică + sufix -uliță.
    surse: DEX '98 DEX '09