19 definiții pentru chișiță

chíșiță1 sf vz cășiță1

chíșiță2 sf [At: TDRG / V: chirș~ / A: (reg) chișiță / Pl: ~țe / E: nct] 1 (Trs) Colivie. 2 (Reg) Despărțitură mică la un cap al lăzilor în care femeile își țin trasoul.

chíșiță3 sf [At: LB / V: căș~, caș~ / A: chișíță / Pl: ~țe / E: srb kičica] (Trs) 1 Smoc de păr. 2 Moțul de păr de deasupra copitei calului sau a boului. 3 Adâncitura de deasupra copitei. 4 Glezna calului. 5 Bătătură. 6 Pensulă de încondeiat ouăle, făcută dintr-un smoc de păr. 7 Pămătuf. 8 Mănunchi de flori de tei. 9 (Pex) Mănunchi de flori. 10 Cunună. 11 (Îf cășiță) Căpiță de tuleie de pommb. 12 Mai multe vase de lemn (băgate unul într-altul). 13 Legătură de 100 de șindrile. 14 (Îs) O cășiță de prăștile Legătură. 15 (Îf cășiț) Legătură de lemne despicate.

CHÍȘIȚĂ, chișițe, s. f. Încheietură a piciorului, deasupra copitei, la animalele cu copite; moțul de păr de deasupra copitei. – Din bg. kitčice, sb. kičica.

CHÍȘIȚĂ, chișițe, s. f. Încheietură a piciorului, deasupra copitei, la animalele cu copite; moțul de păr de deasupra copitei. – Din bg. kitčice, scr. kičica.

CHÍȘIȚĂ1, chișițe, s. f. Încheietură a piciorului, deasupra copitei, la cai, la boi și la oi; moțul de păr de deasupra copitei. Armăsarul domnesc venea încordat din grumaz, mestecîndu-și zabalele și forăind. Juca pe picioarele subțirele, cu chișițe mlădioase. SADOVEANU, F. J. 616. Îndărăt cînd se uita, Vedea capul șarpelui, La chișița murgului. ȘEZ. III 65. Șade (cutare) călare: Șade-n apă Pînă-n sapă Și-ti sînge Pînă-n chișiță. TEODORESCU, P. P. 55.

CHÍȘIȚĂ2, chișițe, s. f. Pensulă de încondeiat ouăle, făcută dintr-un bețișor (de obicei de aramă sau de tinichea subțire) prevăzut cu cîteva fire de păr de porc. Unele ouă se închistresc (= împistresc) foarte frumos cu chișița sau închistritoarea. ȘEZ. VII 116.

chíșiță s. f., g.-d. art. chíșiței; pl. chíșițe

chíșiță s. f., g.-d. art. chíșiței; pl. chíșițe

CHÍȘIȚĂ s. (ANAT.) (reg.) ie. (~ la picioarele animalelor copitate.)

CHÍȘIȚĂ s. v. colivie.

chișíță (chíșițe), s. f.1. Încheietură a piciorului, deasupra copitei, la cai. – 2. Pensulă. – 3. Mătură. – 4. Mănunchi, legătură. Sb. kičica „chișiță”, dim. de la kika „plete” (› chică), probabil contaminat cu kitica „buchet” (Bogrea, Dacor, IV, 680; DAR).

CHÍȘIȚĂ1 ~e f. 1) (la animale copitate) Parte a piciorului situată între gleznă și coroană. 2) Moțul de păr situat deasupra copitei. /<bulg. kitțica, sb. kițica

CHÍȘIȚĂ2 ~e f. înv. Pensulă pentru vopsit, confecționată dintr-un smoc de păr. /<bulg. kitica

chișíță, chișíțe, s.f. (reg.) 1. colivie (pentru păsări). 2. moțul de păr de la încheietura dindărăt deasupra copitei calului sau boului; scobitura de deasupra copitei; glezna calului, pintenul. 3. pensulă sau periuță de încondeiat ouăle; bijară, condei, vizaric. 4. pămătuf, șomoiag, șterț. 5. mănunchi, chită, ciucure de tei. 6. mănunchi, chită de flori. 7. legătură de câteva tuleie de porumb; cunună, maldăr. 8. grămadă de vase de lemn care încap unul în altul: chișița mare = 14 vase; chișița mică = 12 vase. 9. legătură de lemne despicate de scânduri, de șindrile.

chìșiță f. încheietura piciorului la cai și vite între copită și chipotă. [Serb. KIČIȚA].

chíșiță f., pl. e (bg. kitica „păru din apoĭa [!] copiteĭ caluluĭ”, rut. „buchet”; sîrb. kitica, kičica, d. kita, chită, buchet). Moțu de păr din apoĭa copitelor caluluĭ. Mold. Bețișor saŭ periuță de încrestit oŭăle.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

CHÍȘIȚĂ s. (ANAT.) (reg.) íe. (~ la picioarele animalelor copitate.)

Intrare: chișiță
chișiță substantiv feminin
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular chișiță chișița
plural chișițe chișițele
genitiv-dativ singular chișițe chișiței
plural chișițe chișițelor
vocativ singular
plural