17 definiții pentru cheltuială


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cheltuia sf [At: PALIA (1582), ap. GCR 138/2/ V: (înv) ~tăia~, chil~ / Pl: ~ieli și (înv) ~iele / E: cheltui + -eală] 1 Cheltuire (1). 2-3 (Pex; ccr) Bani necesari pentru a procura ceva sau pentru a ajunge la un scop. 4-5 (Pex; ccr) Bani cheltuiți sau de cheltuit. 6-7 (Îlav; îla) Cu ~ (În mod) costisitor. 8 (Îs) Bani de ~ Bani pentru cumpărături (mărunte). 9 (Fig, gmț; îe) A da cuiva de ~ A bate zdravăn pe cineva. 10 (Pfm; îe) A da pe cineva de ~ A face pe cineva să cheltuiască mult. 11 (Îal) A-i produce o pagubă. 12 (Pex) Bani întrebuințați nechibzuit spre procurarea unor lucruri de prisos Si: risipă. 13 (Lpl; pfm; îe) A se pune pe ~ieli A cheltui mai mult ca de obicei. 14 (Îe) A băga pe cineva la (sau, iuz în) ~ A-l face să cheltuiască (bani mulți). 15 (Înv) Impozit. 16 (Fig) Întrebuințare de timp, de muncă, energie etc. pentru satisfacerea unor nevoi, a unor obligații etc. 17 Risipă. 18 (Pex; lpl; rar) Lucruri cumpărate pentru ceva Si: cumpărături. 19 (Lpl) Lucruri de mâncare Si: merinde, alimente. 20 (Spc) Rubrică (într-un registru de contabilitate) unde se trec sumele cheltuite. 21 Garnitura (și căptușeala) unei haine. 22 (Trs; nob) Floarea făinii. 23 (La plutărit) Capătul trunchiului care servește de legătură și care se calculează la cubaj. 24 (Îs) ~ieli de judecată Sumă de bani pe care este obligat să o plătească, pe baza unei hotărâri judecătorești, partea care a pierdut un proces părții care a câștigat procesul. 25 Cu (sau pe) ~la cuiva Cu mijloace bănești oferite de altcineva. corectată

CHELTUIÁLĂ, cheltuieli, s. f. Faptul de a cheltui; (concr.) bani cheltuiți. ◊ Cheltuieli de judecată = sumă de bani pe care partea care a pierdut un proces este obligată s-o plătească, pe baza unei hotărâri judecătorești, părții care a câștigat procesul. ◊ Expr. Cu (sau pe) cheltuiala cuiva = cu mijloace bănești oferite de altcineva. Bani de cheltuială = bani destinați cheltuielilor curente. A se pune pe cheltuială = a cheltui mult (și nerațional). A băga (sau a pune pe cineva) la cheltuială = a face (pe cineva) să cheltuiască bani mulți. (Fam.) A da cuiva de cheltuială = a bate pe cineva. ♦ Consum de mijloace materiale, de muncă, energie etc. pentru satisfacerea unor nevoi, a unor obligații etc. ♦ (În contabilitate; la pl.) Rubrică dintr-un registru în care se trec sumele cheltuite. [Pr.: -tu-ia-] – Cheltui + suf. -eală.

CHELTUIÁLĂ, cheltuieli, s. f. Faptul de a cheltui; (concr.) bani cheltuiți. ◊ Cheltuieli de judecată = sumă de bani pe care este obligat s-o plătească, pe baza unei hotărâri judecătorești, partea care a pierdut un proces părții care a câștigat procesul. ◊ Expr. Cu (sau pe) cheltuiala cuiva = cu mijloace bănești oferite de altcineva. Bani de cheltuială = bani destinați cheltuielilor curente. A se pune pe cheltuială = a cheltui mult (și nerațional). A băga (sau a pune pe cineva) la cheltuială = a face (pe cineva) să cheltuiască bani mulți. (Fam.) A da cuiva de cheltuială = a bate pe cineva. ♦ Consum de mijloace materiale, de muncă, energie etc. pentru satisfacerea unor nevoi, a unor obligații etc. ♦ (În contabilitate; la pl.) Rubrică dintr-un registru în care se trec sumele cheltuite. [Pr.: -tu-ia-] – Cheltui + suf. -eală.

CHELTUIÁLĂ, cheltuieli, s. f. 1. Faptul de a cheltui; consum, întrebuințare de bani; (concretizat) bani cheltuiți, sumă de bani întrebuințată pentru a cumpăra sau pentru a plăti ceva. Am avut cheltuieli mari luna aceasta.Consiliul de conducere poate face cheltuieli numai în cadrul prevederilor bugetare. STAT. GOSP. AGR. 29. Banii toți care dumneata ai fost atîta de bun de a-mi dă i-am dat pentru cheltuiala tipăririi istoriei. KOGĂLNICEANU, S. 103. ◊ Expr. Cu (sau pe) cheltuiala cuiva = cu mijloacele bănești oferite de cineva. Ne-a așezat bunicul în gazdă, cu toată cheltuiala lui, la una Irinuca. CREANGĂ, A. 25. Guvernul a ordinat să se imprime operele lui [Pușkin] cu cheltuiala statului. NEGRUZZI, S. I 336. Bani de cheltuială = bani destinați cheltuielilor curente. Tată... dă-mi acum bani de cheltuială și haine de premeneală, că plec. POPESCU, B. II 12 Te rog să-mi dai bani de cheltuială. CREANGĂ, P. 185. (Familiar) A da cuiva (bani) de cheltuială = a chelfăni, a bate. Ei, las’ că ți-oi da eu ție de cheltuială, măi crestatule și pintenatule! CREANGĂ, P. 65. A se pune pe (sau a intra în) cheltuială = a cheltui mai mult ca de obicei. A băga (pe cineva) în (sau la) cheltuială = a face (pe cineva) să cheltuiască bani mulți. 2. (În contabilitate, la pl.) Rubrică unde se trec sumele cheltuite. 3. (Numai în expr.) Cheltuieli de judecată = sumă de bani pe care este obligată s-o plătească, pe baza unei hotărîri judecătorești, partea care a pierdut un proces. 4. Fig. Irosire, risipă. Se vedeau perechi învîrtindu-se tot timpul în loc, cu o cheltuială de grații și cu o expresie de mulțumire ce te făcea să zîmbești. VLAHUȚĂ, O. A. III 5.

CHELTUIÁLĂ, cheltuieli, s. f. 1. Faptul de a cheltui; (concr.) bani cheltuiți. ◊ Expr. Cu (sau pe) cheltuiala cuiva = cu mijloacele bănești oferite de cineva. Bani de cheltuială = bani destinați cheltuielilor curente. A se pune pe cheltuială = a cheltui mult. A intra la cheltuială = a fi obligat să cheltuiești mult. A băga (pe cineva) la cheltuială = a face (pe cineva) să cheltuiască bani mulți. (Fam.) A da cuiva de cheltuială = a bate, a chelfăni pe cineva. 2. (În contabilitate, la pl.) Rubrică unde se trec sumele cheltuite. 3. (În expr.) Cheltuieli de judecată = sumă de bani pe care este obligată s-o plătească, pe baza unei hotărâri judecătorești, partea care a pierdut un proces. 4. Fig. Risipă, irosire de energie, de timp etc.

CHELTUIÁLĂ ~iéli f. 1) Consum de bani, de bunuri materiale, de muncă etc. pentru satisfacerea necesităților de producție sau individuale. 2) Rubrică dintr-un registru contabil unde se înscriu sumele cheltuite. [G.-D. cheltuielii; Sil. -tu-ia-] /a cheltui + suf. ~eală

cheltuĭálă f., pl. ĭelĭ. Acțiunea de a cheltui. Cheltuĭelĭ mărunte, p. lucrurĭ micĭ. Cheltuĭelĭ neprevăzute, eventuale. Cheltuĭală de timp, de puterĭ, perdere, întrebuințare a timpuluĭ, a puterilor. Vechĭ. Haĭnă cu cheltuĭelĭ de mătase, cu adausurĭ de mătase, căptușeală, găitane ș. a. A da cuĭva de cheltuĭală, a-ĭ da banĭ de cheltuit și (fig.) a-l bate. A face cheltuĭelĭ, a cheltui. A-țĭ scoate (stoarce, distoarce saŭ întoarce) cheltuĭelile, a recîștiga ce a-ĭ cheltuĭt.

chiltăiálă sf vz cheltuială

chiltuiálă sf vz cheltuială

cheltueală f. 1. bani întrebuințați: cheltueli zadarnice; 2. fig. întrebuințare: cheltueală de timp, de puteri; 3. iau bătaie: ți-oiu da eu de cheltueală; pl. garnituri (la haine): dulamă cu cheltueli grele de mătase.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

cheltuiálă s. f., g.-d. art. cheltuiélii; pl. cheltuiéli

cheltuiálă s. f., g.-d. art. cheltuiélii; pl. cheltuiéli


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CHELTUIÁLĂ s. 1. v. cheltuire. 2. (astăzi rar) speze (pl.). (L-a trimis la carte pe ~ lui.) 3. v. consum.

CHELTUIA s. 1. cheltuire, (înv.) chelșug, masraf. (~ unei mari sume de bani pentru...) 2. (la pl.) (astăzi rar) speze (pl.). (A făcut multe ~.) 3. cheltuire, consum. (~ de energie.)

Intrare: cheltuială
cheltuială substantiv feminin
substantiv feminin (F58)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cheltuia
  • cheltuiala
plural
  • cheltuieli
  • cheltuielile
genitiv-dativ singular
  • cheltuieli
  • cheltuielii
plural
  • cheltuieli
  • cheltuielilor
vocativ singular
plural

cheltuială

  • 1. Faptul de a cheltui.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
    exemple
    • Am avut cheltuieli mari luna aceasta.
      surse: DLRLC
    • Consiliul de conducere poate face cheltuieli numai în cadrul prevederilor bugetare. STAT. GOSP. AGR. 29.
      surse: DLRLC
    • Banii toți care dumneata ai fost atîta de bun de a-mi da i-am dat pentru cheltuiala tipăririi istoriei. KOGĂLNICEANU, S. 103.
      surse: DLRLC
    • 1.1. concretizat Bani cheltuiți.
      surse: DEX '09 DLRLC
    • 1.2. Cheltuieli de judecată = sumă de bani pe care partea care a pierdut un proces este obligată s-o plătească, pe baza unei hotărâri judecătorești, părții care a câștigat procesul.
      surse: DEX '09 DLRLC
    • 1.3. expresie Cu (sau pe) cheltuiala cuiva = cu mijloace bănești oferite de altcineva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Ne-a așezat bunicul în gazdă, cu toată cheltuiala lui, la una Irinuca. CREANGĂ, A. 25.
        surse: DLRLC
      • Guvernul a ordinat să se imprime operele lui [Pușkin] cu cheltuiala statului. NEGRUZZI, S. I 336.
        surse: DLRLC
    • 1.4. expresie Bani de cheltuială = bani destinați cheltuielilor curente.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Tată... dă-mi acum bani de cheltuială și haine de premeneală, că plec. POPESCU, B. II 12.
        surse: DLRLC
      • Te rog să-mi dai bani de cheltuială. CREANGĂ, P. 185.
        surse: DLRLC
    • 1.5. expresie A se pune pe cheltuială = a cheltui mult (și nerațional).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.6. expresie A băga (sau a pune pe cineva) la cheltuială = a face (pe cineva) să cheltuiască bani mulți.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.7. expresie familiar A da cuiva de cheltuială = a bate pe cineva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: bate chelfăni un exemplu
      exemple
      • Ei, las’ că ți-oi da eu ție de cheltuială, măi crestatule și pintenatule! CREANGĂ, P. 65.
        surse: DLRLC
    • 1.8. Consum de mijloace materiale, de muncă, energie etc. pentru satisfacerea unor nevoi, a unor obligații etc.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • 1.9. contabilitate (la) plural Rubrică dintr-un registru în care se trec sumele cheltuite.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • exemple
      • Se vedeau perechi învîrtindu-se tot timpul în loc, cu o cheltuială de grații și cu o expresie de mulțumire ce te făcea să zîmbești. VLAHUȚĂ, O. A. III 5.
        surse: DLRLC

etimologie:

  • Cheltui + sufix -eală.
    surse: DEX '98 DEX '09