2 intrări

24 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

chelie2 sf vz chilie

chelie1 sf [At: PISCUPESCU, O. 312/18 / V: (înv) chi~ / Pl: ~ii / E: chel + -ie] 1 Căderea părului de pe capul omului. 2 Boală care pricinuiește căderea părului. 3 (Îe) ~ fără bube Peladă. 4 Chel (1). 5 Parte fără păr a capului. 6 (Pfm; îe) A freca ~ia cuiva A bate zdravăn pe cineva. 7 (Pfm; îe) A (i) se urca pe ~ (cuiva) A necăji pe cineva. 8 (Îae) A se enerva. 9 (Pfm; îe) A(-i) veni pe ~ A i se năzări.

CHELÍE, chelii, s. f. 1. Cădere definitivă a părului de pe cap, provocată de diverse boli; calviție, pleșuvie. 2. Porțiune a capului de pe care a căzut părul. – Chel + suf. -ie.

CHELÍE, chelii, s. f. 1. Cădere definitivă a părului de pe cap, provocată de diverse boli; calviție, pleșuvie. 2. Porțiune a capului lipsită definitiv de păr. – Chel + suf. -ie.

CHELÍE, chelii, s. f. 1. Căderea părului de pe cap; boală care pricinuiește această cădere. Rețetă contra cheliei. 2. Porțiune a capului lipsită de păr. Steriu își șterse cu o mișcare circulară sudoarea de pe chelia rotunde). C. PETRESCU, C. V. 25. Directorul general sări în picioare, cu fața și chelia parcă i-ar fi turnat o călimară cu cerneală roșie în creștetul capului. REBREANU, R. I 217. Se gătește în fața unei oglinzi, își piaptănă barbetele și chelia. CARAGIALE, O. I 196.

CHELÍE, chelii, s. f. 1. Cădere a părului de pe cap; boală care pricinuiește această cădere. 2. Porțiune a capului lipsită de păr. – Din chel + suf. -ie.

CHELÍE ~i f. 1) Cădere totală sau parțială a părului de pe cap, provocată de diferite boli; pleșuvie; calviție. 2) Porțiune a capului de pe care a căzut definitiv părul; pleșuvie. [Art. chelia; G.-D. cheliei; Sil. -li-e] /chel + suf. ~ie

chelie f. 1. starea celui chel; 2. (ironic) cap chel: să nu răcească la chelie.

1) chelíe f. (d. chel). Pleșuvie, lipsă de păr pe cap.

chilie2 sf [At: DOSOFTEI, ap. GCR. I, 253/10 / V: (îrg) chel~ / Pl: ~ii / E: vsl келия] 1 Odăiță din cuprinsul mănăstirii în care locuiește un călugăr sau o călugăriță. 2 Odăiță de sihastru Si: (pfm) cămară, cămăruță. 3 Odăiță pentru o singură persoană în care se retrage cineva pentru a se izola sau a se culca. 4 (Pex) Cameră mică de locuit. 5 (La românii din Serbia) Pivniță. 6 Parte a morii de vânt nedefinită mai îndeaproape. corectată

CHEIL(O)-, -CHEILÍE elem. „buză”. (< fr. chéil/o/-, -chéilie, cf. gr. kheilos)

chilíe f. (ngr. kellí, kélla și kélli, d. lat. cella, céllula; vsl. keliĭa, kela. V. celulă, chelar, singhel). Cămăruță (célulă) de călugăr la mînăstire. Alveolă. – În Serbia chelíe, pivniță.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

chelíe s. f., art. chelía, g.-d. art. chelíei, pl. chelíi, art. chelíile.

chelíe s. f., art. chelía, g.-d. art. chelíei; pl. chelíi, art. chelíile


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CHELÍE s. (MED.) calviție, pleșuvie, (înv. și reg.) pleașă, (reg.) chelbe, pleșcă, pleșuveală.

CHELIE s. (MED.) calviție, pleșuvie, (înv. și reg.) pleașă, (reg.) chelbe, pleșcă, pleșuveală.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

arată toate definițiile

Intrare: chelie (s.f.)
chelie1 (s.f.) substantiv feminin
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • chelie
  • chelia
plural
  • chelii
  • cheliile
genitiv-dativ singular
  • chelii
  • cheliei
plural
  • chelii
  • cheliilor
vocativ singular
plural
Intrare: cheilie
cheilie
sufix (I7-S)
  • cheilie
chelie2 (suf.) element de compunere sufix
sufix (I7-S)
  • chelie

chelie (s.f.)

  • 1. Cădere definitivă a părului de pe cap, provocată de diverse boli.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: calviție pleșuvie un exemplu
    exemple
    • Rețetă contra cheliei.
      surse: DLRLC
  • 2. Porțiune a capului de pe care a căzut părul.
    surse: DEX '09 DLRLC 3 exemple
    exemple
    • Steriu își șterse cu o mișcare circulară sudoarea de pe chelia rotundă. C. PETRESCU, C. V. 25.
      surse: DLRLC
    • Directorul general sări în picioare, cu fața și chelia parcă i-ar fi turnat o călimară cu cerneală roșie în creștetul capului. REBREANU, R. I 217.
      surse: DLRLC
    • Se gătește în fața unei oglinzi, își piaptănă barbetele și chelia. CARAGIALE, O. I 196.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Chel + sufix -ie.
    surse: DEX '98 DEX '09