8 definiții pentru chelicer


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

chelicér sn [At: DEX2 / Pl: ~e / E: fr chélicère] Fiecare din cele două apendice ale arahnidelor cu care prind prada.

CHELICÉR, chelicere, s. n. Fiecare dintre cele două apendice ale animalelor arahnide, care au rolul de a prinde prada. – Din fr. chélicère.

CHELICÉR, chelicere, s. n. Fiecare dintre cele două apendice ale animalelor arahnide, care au rolul de a prinde prada. – Din fr. chélicère.

CHELICÉR s. n. fiecare dintre cele două apendice cefalice la arahnide, organe de atac și de apărare, provenind din modificarea primei perechi de maxile. (< fr. chélicère)

CHELICÉR ~e n. Apendice al arahnidelor cu care prind hrana. /<fr. chélicère

CHELICÉRE s.n.pl. (Zool.) Apendice cefalic la arahnide, care formează o pereche de dinți, uneori veninoși (la păianjeni). [Sg. chelicer. / < fr. chélicères].


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

chelicér s. n., pl. chelicére

chelicér s. n., pl. chelicére


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

CHELI- „gheare, clești”. ◊ L. chelae „foarfecele racului” > L. sav. cheli-, fr. chéli-, engl. id. > rom. cheli-.~cer (v. -cer1), s. n., fiecare dintre cele două apendice cefalice în formă de clește ale arahnidelor; ~fer (v. -fer), adj., s. m., 1. adj., Care este înzestrat cu gheare sau cu clești. 2. s. m., Specie de arahnid mic, lipsit de postabdomen și de glanda veninoasă; ~form (v. -form), adj., în formă de gheară sau de clește.

Intrare: chelicer
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • chelicer
  • chelicerul
  • cheliceru‑
plural
  • chelicere
  • chelicerele
genitiv-dativ singular
  • chelicer
  • chelicerului
plural
  • chelicere
  • chelicerelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)