2 intrări

13 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CETACÉE s.n.pl. Ordin de mamifere marine foarte mari, cuprinzând balena, cașalotul, delfinul; (la sg.) animal din acest ordin. [Pron. -ce-e, sg. invar. și cetaceu. / < fr. cétacés, cf. lat. cetus, gr. kete – pește mare].

CETACÉE s. n. pl. ordin de mamifere marine cu corpul în formă de pește: balenele, delfinii etc. (< fr. cétacés)

cetacéu sn [At: DA / Pl: ~cée / E: fr cétacé] (Zlg) 1 (Lpl) Ordin de mamifere acvatice de mari dimensiuni, cu corpul de forma unui pește. 2 Animal aparținând ordinului cetaceelor (1) Vz chit.

CETACÉU, cetacee, s. n. (La pl.) Ordin de mamifere acvatice care cuprinde cele mai mari animale actuale, cu corpul de forma unui pește și cu membrele anterioare transformate în lopeți; (și la sg.) animal care face parte din acest ordin. – Din fr. cétacé.

CETACÉU, cetacee, s. n. (La pl.) Ordin de mamifere acvatice care cuprinde cele mai mari animale actuale, cu corpul de forma unui pește și cu membrele anterioare transformate în lopeți; (și la sg.) animal care face parte din acest ordin. – Din fr. cétacé.

CETACÉU, cetacee, s. n. Mamifer de mărime considerabilă (putînd ajunge pînă la 30 m lungime), care are forma unui pește și trăiește în mare. ♦ (La pl.) Ordinul din care fac parte aceste animale. Balena și delfinul fac parte din ordinul cetaceelor.

CETACÉU, cetacee, s. n. (La pl.) Ordin de mamifere de mărime considerabilă, care au forma unui pește și trăiesc în mare; (și la sg.) animal mamifer care face parte din acest ordin. Balena este un cetaceu.Fr. cétacé.

CETACÉU ~e n. 1) la pl. Ordin de mamifere, de talie foarte mare, având corpul asemănător unui pește cu o singură pereche de înotătoare (reprezentanți: balena, cașalotul, delfinul etc.). 2) Mamifer din acest ordin. [Sil. -ta-ceu] /<fr. cétacés

cetaceu n. se zice de mamiferele marine care seamănă chitului sau balenei.

*cetacéŭ, -ée adj., pl. f. tot așa (lat. cetáceus, d. cetus, vgr. kêtos, chit). Zool. Care e din familia balenelor, cașaloților și delfinilor: animal cetaceŭ. N. Pl. Familia balenelor ș. a. V. mamifer.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

cetacéu (animal) s. n., art. cetacéul; pl. cetacée

cetacéu s. n., art. cetacéul; pl. cetacée


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

CETACEE (< fr. {i}; {s} lat. cetus) s. n. pl. Ordin de mamifere placentare care include speciile cele mai vechi și bine adaptate la mediul acvatic (ex. balena, delfinul, cașalotul). Au membrele anterioare transformate în palete înotătoare, iar cele posterioare sînt de regulă absente. Tipurile primitive păstrează unele caractere ancestrale, probabil de carnivor terestru. În România, resturi fosile se cunosc în depozitele sarmațiene.

Intrare: cetacee
substantiv neutru (N90)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
plural
  • cetacee
  • cetaceele
genitiv-dativ singular
plural
  • cetacee
  • cetaceelor
vocativ singular
plural
Intrare: cetaceu
substantiv neutru (N43)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cetaceu
  • cetaceul
  • cetaceu‑
plural
  • cetacee
  • cetaceele
genitiv-dativ singular
  • cetaceu
  • cetaceului
plural
  • cetacee
  • cetaceelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

cetaceu

  • 1. (la) plural Ordin de mamifere acvatice care cuprinde cele mai mari animale actuale, cu corpul de forma unui pește și cu membrele anterioare transformate în lopeți.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
    exemple
    • Balena și delfinul fac parte din ordinul cetaceelor.
      surse: DLRLC
    • 1.1. (la) singular Animal care face parte din acest ordin.
      surse: DEX '09 DLRLC

etimologie: