8 definiții pentru cetățeancă


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cetățeancă sf [At: DA / Pl: ~ence și (înv) ~eance / E: cetățean + -că] Cetățeană (7).

CETĂȚEÁNCĂ, cetățence, s. f. (Fam.) Cetățeană. – Cetățean + suf. -că.

CETĂȚEÁNCĂ, cetățence, s. f. Cetățeană. – Cetățean + suf. -că.

CETĂȚEÁNCĂ ~énce f. Femeie care face parte din populația stabilă a unui stat, având toate drepturile și obligațiile prevăzute de lege. /cetățean + suf. ~că


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

cetățeáncă (fam.) s. f., g.-d. art. cetățéncei; pl. cetățénce

cetățeáncă s. f., g.-d. art. cetățéncei; pl. cetățénce


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CETĂȚEÁNCĂ s. v. cetățeană.

Intrare: cetățeancă
substantiv feminin (F26)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cetățeancă
  • cetățeanca
plural
  • cetățence
  • cetățencele
genitiv-dativ singular
  • cetățence
  • cetățencei
plural
  • cetățence
  • cetățencelor
vocativ singular
  • cetățeancă
  • cetățeanco
plural
  • cetățencelor

cetățeancă

etimologie:

  • Cetățean + sufix -că.
    surse: DEX '98 DEX '09