7 definiții pentru centumvir


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

centumvír sm [At: DN3 / Pl: ~i / E: lat fr centumvir] 1 Membru al unui colegiu de judecători, format dintr-o sută de magistrați, care judecau afacerile civile în vechea Romă. 2-3 Magistrat dintr-un municipiu sau dintr-o colonie romană Si: decurion.

CENTUMVÍR, centumviri, s. m. Membru al unui colegiu de judecători format dintr-o sută de magistrați care judecau afacerile civile în vechea Romă. ♦ Magistrat dintr-un municipiu sau dintr-o colonie romană. – Din lat., fr. centumvir.

CENTUMVÍR, centumviri, s. m. Membru al unui colegiu de judecători format dintr-o sută de magistrați care judecau afacerile civile în vechea Romă. ♦ Magistrat dintr-un municipiu sau dintr-o colonie romană. – Din lat., fr. centumvir.

CENTUMVÍR s.m. Membru al unui colegiu de judecători, format dintr-o sută de magistrați, care judecau afacerile civile în vechea Romă. ♦ Decurion, magistrat dintr-un municipiu sau dintr-o colonie. [< lat. centumvir, cf. fr. centumvir].

CENTUMVÍR s. m. (în Roma antică) membru al unui colegiu de judecători, o sută de magistrați, care judeca afacerile civile. ◊ magistrat dintr-un municipiu, dintr-o colonie. (< lat., fr. centumvir)

*centumvír m. (lat. centúmvir). Membru al unuĭ tribunal roman compus la început dintr’o sută de membri și care judeca maĭ ales procesele de moștenirĭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

centumvír s. m., pl. centumvíri

centumvír s. m., pl. centumvíri

Intrare: centumvir
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • centumvir
  • centumvirul
  • centumviru‑
plural
  • centumviri
  • centumvirii
genitiv-dativ singular
  • centumvir
  • centumvirului
plural
  • centumviri
  • centumvirilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

centumvir

  • 1. Membru al unui colegiu de judecători format dintr-o sută de magistrați care judecau afacerile civile în vechea Romă.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN
    • 1.1. Magistrat dintr-un municipiu sau dintr-o colonie romană.
      surse: DEX '09 DEX '98 DN sinonime: decurion

etimologie: