8 definiții pentru centumvir

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CENTUMVIR, centumviri, s. m. Membru al unui colegiu de judecători format dintr-o sută de magistrați care judecau afacerile civile în vechea Romă. ♦ Magistrat dintr-un municipiu sau dintr-o colonie romană. – Din lat., fr. centumvir.

CENTUMVIR, centumviri, s. m. Membru al unui colegiu de judecători format dintr-o sută de magistrați care judecau afacerile civile în vechea Romă. ♦ Magistrat dintr-un municipiu sau dintr-o colonie romană. – Din lat., fr. centumvir.

centumvir sm [At: DN3 / Pl: ~i / E: lat fr centumvir] 1 Membru al unui colegiu de judecători, format dintr-o sută de magistrați, care judecau afacerile civile în vechea Romă. 2-3 Magistrat dintr-un municipiu sau dintr-o colonie romană Si: decurion.

CENTUMVIR s.m. Membru al unui colegiu de judecători, format dintr-o sută de magistrați, care judecau afacerile civile în vechea Romă. ♦ Decurion, magistrat dintr-un municipiu sau dintr-o colonie. [< lat. centumvir, cf. fr. centumvir].

CENTUMVIR s. m. (în Roma antică) membru al unui colegiu de judecători, o sută de magistrați, care judeca afacerile civile. ◊ magistrat dintr-un municipiu, dintr-o colonie. (< lat., fr. centumvir)

*centumvír m. (lat. centúmvir). Membru al unuĭ tribunal roman compus la început dintr’o sută de membri și care judeca maĭ ales procesele de moștenirĭ.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

centumvir s. m., pl. centumviri

Intrare: centumvir
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • centumvir
  • centumvirul
  • centumviru‑
plural
  • centumviri
  • centumvirii
genitiv-dativ singular
  • centumvir
  • centumvirului
plural
  • centumviri
  • centumvirilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

centumvir, centumvirisubstantiv masculin

  • 1. Membru al unui colegiu de judecători format dintr-o sută de magistrați care judecau afacerile civile în vechea Romă. DEX '09 DEX '98 DN
    • 1.1. Magistrat dintr-un municipiu sau dintr-o colonie romană. DEX '09 DEX '98 DN
      sinonime: decurion
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.