12 definiții pentru centripetal


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CENTRIPETÁL, -Ă, centripetali, -e, adj. (Înv.) Centripet. – Din germ. zentripetal.

centripetál, ~ă a [At: DA / Pl: ~i, ~e / E: ger zentripetal] Centripet (1).

CENTRIPETÁL, -Ă, centripetali, -e, adj. Centripet. – Din germ. zentripetal.

CENTRIPETÁL, -Ă, centripetali, -e, adj. Care tinde să se apropie de centru. – Fr. centripétal.

CENTRIPETÁL, -Ă adj. Centripet. [< fr. centripétal].

CENTRIPETÁL, -Ă adj. centripet. (< fr. centripétal)

CENTRIPETÁL ~ă (~i, ~e) rar Care are tendința de a se apropia de centru; centripet. /<fr. centripétal

centripetal a. Fiz. care tinde a se apropia de centru: puterea centripetală.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

centripetál (înv.) adj. m., pl. centripetáli; f. centripetálă, pl. centripetále

centripetál adj. m., pl. centripetáli; f. sg. centripetálă, pl. centripetále


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CENTRIPETÁL adj. v. centripet.

CENTRIPETAL adj. (FIZ.) centripet. (Forță ~.)

Intrare: centripetal
centripetal adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • centripetal
  • centripetalul
  • centripetalu‑
  • centripeta
  • centripetala
plural
  • centripetali
  • centripetalii
  • centripetale
  • centripetalele
genitiv-dativ singular
  • centripetal
  • centripetalului
  • centripetale
  • centripetalei
plural
  • centripetali
  • centripetalilor
  • centripetale
  • centripetalelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

centripetal

etimologie: