3 intrări

11 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cenóză sf [At: DN3 / Pl: ~ze / E: it cenosi] (Blg) Evacuare a fecalelor. Si: (pfm) căcare.

CENÓZĂ1, cenóze, s. f. Conviețuire a unor plante sau animale în același biotop. (din fr. cénose) [def. MDN]

CENÓZĂ s.f. (Biol.) Evacuare a fecalelor, ieșire afară. [Cf. it. cenosi, cf. gr. kenosis – evacuare].

-CENÓZĂ4 elem. v. ceno3-.

CENÓZĂ2 s. f. Evacuare a fecalelor din organism. (din fr. cénose)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

cenóză s. f., pl. cenóze


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

-CENOZĂ2 „golire, evacuare, descărcare”. ◊ gr. kenosis „golire, descărcare” > fr. -cénose, engl. -cenosis > rom. -cenoză.

-CENOZĂ1 „asociație, comunitate, conviețuire”. ◊ gr. koinosis „care se asociază, care reunește” > fr. -cénose și -coenose, engl. -coenose > rom. -cenoză.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

CHENÓZĂ sau KENÓZĂ ({s} gr. kenosis „golire”) s. f. (REL.) Consecință a unirii ipostatice, constînd în lipsirea sau „golirea” lui Iisus Hristos de slava avută înainte de întrupare și asumarea firii omenești sau coborîrea lui la starea de om, ferit însă de păcat; reversul c. este îndumnezeirea firii omenești din Iisus Hristos.

Intrare: cenoză (subst.)
cenoză1 (subst.) substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ceno
  • cenoza
plural
  • cenoze
  • cenozele
genitiv-dativ singular
  • cenoze
  • cenozei
plural
  • cenoze
  • cenozelor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • keno
  • kenoza
plural
genitiv-dativ singular
  • kenoze
  • kenozei
plural
vocativ singular
plural
Intrare: cenoză (suf. - comun)
cenoză1 (suf. - comun)
sufix (I7-S)
  • ceno
Intrare: cenoză (suf. - gol)
cenoză2 (suf. - gol)
sufix (I7-S)
  • ceno

cenoză (subst.) kenoză

  • 1. Evacuare a fecalelor din organism.
    surse: MDN '00

etimologie: