7 definiții pentru cembalo


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cembálo sn [At: DN3 / Pl: ~uri / E: it cembalo] 1 Instrument muzical de percuție compus din două talere. 2 Instrument cu claviatură asemănător clavecinului Si: spinetă, cimbal (1).

CÉMBALO s. n. Clavecin; clavicembal. – Cuv. it.

CÉMBALO s. n. Clavecin; clavicembal. – Cuv. it.

CEMBÁLO s.n. 1. (Ant.) Instrument muzical de percuție compus din două talere. 2. Instrument cu claviatură asemănător clavecinului; spinetă, cimbal (1). [Pl. -ouri. / < it. cembalo].

CEMBÁLO s. n. clavecin. (< it. cembalo)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

cembálo s. n., pl. cembalóuri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CEMBALO s.(MUZ.) clavecin, clavicembal.

Intrare: cembalo
substantiv neutru (N73)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cembalo
  • cembaloul
  • cembalou‑
plural
  • cembalouri
  • cembalourile
genitiv-dativ singular
  • cembalo
  • cembaloului
plural
  • cembalouri
  • cembalourilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)