cauliflorie sf [At: DN³ / P: ca-u-li-flo-ri-e / Pl: ~ii / E: fr cauliflorie] Proprietate a unor arbori din regiunile tropicale de a produce flori direct pe tulpină.

CAULIFLORIE s.f. Proprietate a unor arbori din regiunile tropicale de a produce flori direct pe tulpină. [Pron. ca-u-, gen. -iei. / < fr. cauliflorie, cf. lat. caulis – tulpină, flos – floare].

CAULIFLORIE s. f. proprietate a unor plante lemnoase tropicale de a produce flori direct pe tulpină sau pe ramuri. (< fr. cauliflorie)

CAULIFLORIE f. Proprietate a unor arbori tropicali de a produce flori direct pe tulpină. [Sil. ca-u-li-flo-ri-e] /<fr. cauliflorie

cauliflorie (desp. cau-li-flo-) s. f., art. caulifloria, g.-d. cauliflorii, art. caulifloriei corectat(ă)

cauliflorie (cau-li-flo-) s. f., art. caulifloria, g.-d. cauliflorii, art. caulifloriei

cauliflorie s. f. (sil. cau-, -flo-), art. caulifloria, g.-d. cauliflorii, art. caulifloriei

CAULI- „tulpină, axă vegetală”. ◊ L. caulis „tulpină, tijă” > fr. cauli-, engl. id. > rom. cauli-. □ ~col (v. -col₁), adj., (despre ciuperci) care trăiește ca parazit pe tulpinile și ramurile unor arbori; ~fer (v. -fer), adj., care are tulpină aeriană; sin. caulescent; ~flor (v. -flor), adj., 1. Care poartă flori pe tulpină. 2. (Despre plante) Care mai întîi înflorește și apoi înfrunzește; ~florie (v. -florie), s. f., fenomen de apariție a florilor direct pe tulpina sau pe ramurile plantelor lemnoase; ~form (v. -form), adj., în formă de tulpină; ~gen (v. -gen₂), adj., care generează tulpini.