8 definiții pentru cateter


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

catéter sn [At: DN2 / Pl: ~e / E: fr cathéter] Instrument tubular asemănător unei sonde, servind la dilatarea unui orificiu sau canal.

CATETÉR, catetere, s. n. (Med.) Sondă cu care se execută cateterismul. – Din fr. cathéter.

CATETÉR, catetere, s. n. (Med.) Sondă cu care se execută cateterismul. – Din fr. cathéter.

CATETÉR s.n. Instrument tubular de metal, de cauciuc etc., servind la dilatarea unui orificiu sau a unui canal. [< fr. cathéter, cf. katheter – sondă].

CATETÉR s. n. instrument de sondaj al canalelor organice, dintr-un tub fin din material flexibil. (< fr. cathéter, lat. catheter, gr. katheter)

catetér s. n. (med.) Tijă, plină sau scobită, folosită pentru explorarea sau dilatarea vaselor sanguine ◊ „Operația a urmărit lărgirea, prin introducerea unui cateter, a vaselor coronariene îngustate în mod periculos la un pacient amenințat de infarct. Cateterul, lărgind diametrul interior al vaselor, permite o mai bună circulație a sângelui.” Sc. 11 II 78 p. 6; v. și pace-maker (din fr. cathéter; PR; DEX, DN3; cuvântul este mai vechi în limbă)

CATÉTER ~e n. Instrument medical tubular cu care se examinează un canal sau o cavitate; sondă. /<fr. cathéter


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

catetér s. n., pl. catetére

catéter s. n., pl. catétere

Intrare: cateter
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cateter
  • cateterul
  • cateteru‑
plural
  • catetere
  • cateterele
genitiv-dativ singular
  • cateter
  • cateterului
plural
  • catetere
  • cateterelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

cateter

  • 1. medicină Sondă cu care se execută cateterismul.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: