14 definiții pentru caterincă

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CATERÍNCĂ, caterinci, s. f. Flașnetă. – Din ucr. katerynka.

CATERÍNCĂ, caterinci, s. f. Flașnetă. – Din ucr. katerynka.

cateríncă sf [At: TDRG / V: ~tar~, ~tir~, ~tri- / Pl: ~nci / E: ucr катеринка] 1 (Înv) Flașnetă. 2 (Fam; îe) A face ~ A-și bate joc.

CATERÍNCĂ, caterinci, s. f. (Pe cale de dispariție) Flașnetă. Perechile se învîrteau dincolo, în ritmul unui vals somnoros, ce-mi aducea vag aminte de copilărie și de tînguirea caterincilor pe ulițele mărginașe. C. PETRESCU, S. 106. Trecea în cîrjă sprijinit Pe ulița pustie, Și-n caterincă ostenit El învîrtea necontenit O veche melodie. IOSIF, PATR. 39.

CATERÍNCĂ, caterinci, s. f. Flașnetă. – Ucr. katerynka.

CATERÍNCĂ ~ci f. înv. Orgă portativă acționată de o manivelă și folosită de muzicanți ambulanți; flașnetă. /<ucr. katerynka

caterincă f. Mold. flașnetă. [Rus. KATERINKA].

cateríncă (Munt. est) și catirincă (Mold.) f., pl. ĭ (rut. katerinka, pol. katarynka [rus. šarmánka] după un vechĭ cîntec german care începea cu vorbele Charmante Katharina, „încîntătoare Caterină”. V. catrință. Cp. cu minavetă). Flașnetă.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

caterincă s. f., g.-d. art. caterincii; pl. caterinci

cateríncă s. f., g.-d. art. cateríncii; pl. caterínci

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

CATERINCĂ s. (MUZ.) flașnetă, minavet.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

cateríncă (caterínci), s. f. – Flașnetă. – Var. cat(i)rincă, catarincă. De la un cîntec german care începea cu cuvintele „Charmante Catherine”, cîntat la flașnete (Tiktin; DAR); cf. rut. katerinka, rus. šarmanka. Se consideră că rom. provine din rut., însă ar putea fi și formație rom., cu suf. -că.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

caterincă, caterinci s. f. 1. cursă, capcană. 2. zgomot, gălăgie. 3. scandal; ceartă. 4. (intl.) vorbe neserioase prin care interlocutorul este ironizat fără să-și dea seama.

a vorbi la asuceală / la caterincă / la ciorănie / la derută / la mișto / la șme / la șmecherie / la ușcheală expr. (intl.) a lua peste picior; a vorbi argotic.

Intrare: caterincă
caterincă substantiv feminin
substantiv feminin (F46)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • caterincă
  • caterinca
plural
  • caterinci
  • caterincile
genitiv-dativ singular
  • caterinci
  • caterincii
plural
  • caterinci
  • caterincilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

caterincă, caterincisubstantiv feminin

  • 1. Flașnetă, minavet. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Perechile se învîrteau dincolo, în ritmul unui vals somnoros, ce-mi aducea vag aminte de copilărie și de tînguirea caterincilor pe ulițele mărginașe. C. PETRESCU, S. 106. DLRLC
    • format_quote Trecea în cîrjă sprijinit Pe ulița pustie, Și-n caterincă ostenit El învîrtea necontenit O veche melodie. IOSIF, PATR. 39. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.