9 definiții pentru cartometrie


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CARTOMETRÍE s. f. Ramură a cartografiei care studiază procedeele de măsurare pe hărți și planuri a distanțelor și a suprafețelor. – Din fr. cartométrie.

cartometrie sf [At: DEX2 / Pl: ~ii / E: fr cartométrie] (Top) Studiu al metodelor și instrumentelor cu care se determină precizia unei hărți.

CARTOMETRÍE, cartometrii, s. f. (Top.) Studiu al metodelor și instrumentelor cu care se determină precizia unei hărți. – Din fr. cartométrie.

CARTOMETRÍE s.f. Ramură a cartografiei care studiază metodele și instrumentele folosite la măsurarea suprafețelor. [Gen. -iei. / < fr. cartométrie].

CARTOMETRÍE s. f. ramură a cartografiei care studiază metodele și instrumentele de măsurare a suprafețelor. (< fr. cartométrie)

CARTOMETRÍE f. Subdiviziune a cartografiei care studiază metodele și instrumentele cu care se determină precizia hărților. [Art. cartometria; G.-D. cartometriei; Sil. -tri-e] /<fr. cartométrie


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

cartometríe (-me-tri-) s. f., art. cartometría, g.-d. cartometríi, art. cartometríei

cartometríe s. f. (sil. -tri-), art. cartometría, g.-d. cartometríi, art. cartometríei


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

CARTO- „hartă, plan”. ◊ gr. khartes „foaie de papirus, document” > fr. charto- și carto-, engl. charto- și carto-, it. carto-, germ. karto- > rom. carto-.~graf (v. -graf), s. m. și f., specialist în cartografie; ~grafie (v. -grafie), s. f., disciplină care studiază modelele și tehnica de întocmire a hărților și a planurilor topografice; ~gramă (v. -gramă), s. f., reprezentare grafică a unor fenomene statistice, repartizate teritorial; ~logie (v. -logie1), s. f., disciplină care se ocupă cu studiul teoretic și practic al hărților; ~metrie (v. -metrie1), s. f., disciplină care studiază metodele și instrumentele folosite în măsurarea suprafețelor; ~tecă (v. -tecă), s. f., 1. Totalitatea fișelor de evidență cuprinzînd date privitoare la materialele sau la persoanele dintr-o instituție. 2. Colecție de hărți geografice.

Intrare: cartometrie
cartometrie substantiv feminin
  • silabație: -me-tri-e info
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cartometrie
  • cartometria
plural
  • cartometrii
  • cartometriile
genitiv-dativ singular
  • cartometrii
  • cartometriei
plural
  • cartometrii
  • cartometriilor
vocativ singular
plural

cartometrie

  • 1. Ramură a cartografiei care studiază procedeele de măsurare pe hărți și planuri a distanțelor și a suprafețelor.
    surse: DEX '09 DN
  • diferențiere topografie Studiu al metodelor și instrumentelor cu care se determină precizia unei hărți.
    surse: DEX '98

etimologie: