2 intrări

11 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CAROTÍNĂ s. f. v. caroten.

CAROTÍNĂ s.f. Caroten. [< germ. Karotin, fr. carotine].

CAROTÉN s. n. Pigment roșu-portocaliu care se găsește în unele vegetale (morcov) și în unele produse animale (grăsimi, gălbenuș). [Var.: carotínă s. f.] – Din fr. carotène, germ. Karotin.

carotén sn [At: DEX2 / V: ~tínă sf / E: fr carotène, ger Karotin] Pigment roșu- portocaliu care se găsește în unele vegetale și în unele produse animale.

CAROTÉN s. n. Pigment roșu-portocaliu care se găsește în unele vegetale și în unele produse animale. [Var.: carotínă s. f.] – Din fr. carotène, germ. Karotin.

CAROTÉN s.n. Carbură de hidrogen, constituind o materie colorată galbenă sau roșie, care se găsește în diferite țesuturi vegetale (mai ales morcovi) și animale; carotină. [< fr. carotène, cf. gr. karoton – morcov].

CAROTÉN s. n. pigment portocaliu-roșcat în unele vegetale (morcovi) și produse animale. (< fr. carotène, germ. Karotin)

CAROTÉN n. Pigment roșu-portocaliu care se găsește în unele țesuturi vegetale și animale. /<fr. carotene, germ. Karotin


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

Intrare: carotină
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • caroti
  • carotina
plural
genitiv-dativ singular
  • carotine
  • carotinei
plural
vocativ singular
plural
Intrare: caroten
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • caroten
  • carotenul
  • carotenu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • caroten
  • carotenului
plural
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • caroti
  • carotina
plural
genitiv-dativ singular
  • carotine
  • carotinei
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

carotină

etimologie:

caroten carotină

  • 1. Pigment roșu-portocaliu care se găsește în unele vegetale (morcov) și în unele produse animale (grăsimi, gălbenuș).
    surse: DEX '09 DN sinonime: carotină

etimologie: