2 intrări

7 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CAROTÁ, carotez, vb. I. Intranz. (Livr.) A înșela, a extorca. ♦ (La biliard) A juca astfel încât să rămână adversarului o lovitură dificilă. – Din fr. carotter.

carota vi [At: DEX2 / Pzi: ~tez / E: fr carotter] (Frm) 1 A înșela. 2 A extorca. 3 (La biliard) A juca astfel încât să rămână adversarului o lovitură dificilă. 4 (Glg) A preleva o carotă (2) din teren.

CAROTÁ, carotez, vb. I. Intranz. (Franțuzism) A înșela, a extorca. ♦ (La biliard) A juca astfel încât să rămână adversarului o lovitură dificilă. – Din fr. carotter.

CAROTÁ vb. I. intr. (Franțuzism) A înșela; a estorca. ♦ A juca astfel la biliard încât să rămână adversarului o lovitură dificilă. [< fr. carotter].

CAROTÁ vb. intr. (fam.) a înșela; a estorca. ◊ a juca la biliard astfel încât adversarului să-i rămână o lovitură dificilă. (< fr. carotter)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

carotá (a ~) (livr.) vb., ind. prez. 3 caroteáză

carotá vb., ind. prez. 1 sg. carotéz, 3 sg. și pl. caroteáză

Intrare: carotare
carotare infinitiv lung
infinitiv lung (IL113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • carotare
  • carotarea
plural
  • carotări
  • carotările
genitiv-dativ singular
  • carotări
  • carotării
plural
  • carotări
  • carotărilor
vocativ singular
plural
Intrare: carota
verb (V201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • carota
  • carotare
  • carotat
  • carotatu‑
  • carotând
  • carotându‑
singular plural
  • carotea
  • carotați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • carotez
(să)
  • carotez
  • carotam
  • carotai
  • carotasem
a II-a (tu)
  • carotezi
(să)
  • carotezi
  • carotai
  • carotași
  • carotaseși
a III-a (el, ea)
  • carotea
(să)
  • caroteze
  • carota
  • carotă
  • carotase
plural I (noi)
  • carotăm
(să)
  • carotăm
  • carotam
  • carotarăm
  • carotaserăm
  • carotasem
a II-a (voi)
  • carotați
(să)
  • carotați
  • carotați
  • carotarăți
  • carotaserăți
  • carotaseți
a III-a (ei, ele)
  • carotea
(să)
  • caroteze
  • carotau
  • carota
  • carotaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

carota

  • surse: DEX '09 DEX '98 DN
    • 1.1. (La biliard) A juca astfel încât să rămână adversarului o lovitură dificilă.
      surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: