3 definiții pentru carnațiune
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
carnațiune sf vz carnație
carnați(un)e f. 1. colorațiunea sau aparența cărnei la om: 2. în pictură, numele părților corpului care apar nude și fără draperie.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*carnațiúne f. (fr. carnation, după it. carnagione, d. carne, carne. V. incarnațiune). Pict. Coloarea pelițeĭ uneĭ persoane: frumoasă carnațiune.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: carnațiune
carnațiune substantiv feminin
| substantiv feminin (F107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||