13 definiții pentru caraghioslâc


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

caraghioslâc sn [At: GHICA, S. 322 / V: ~ozl~, ~luc / Pl: ~uri / E: tc karagözlük] Faptă, gest sau lucru care stârnește râsul Si: bufonerie, comicărie Cf mascaradă.

CARAGHIOSLẤC, caraghioslâcuri, s. n. Faptă, gest sau lucru neserios, care stârnește râsul; comicărie. – Din tc. karagözlük.

CARAGHIOSLÂC, caraghioslâcuri, s. n. Faptă, gest sau lucru neserios, care stârnește râsul; comicărie. – Din tc. karagözlük.

CARAGHIOSLÂC, caraghioslâcuri, s. n. Faptă, gest sau lucru neserios, care stârnește râsul. – Tc. karagözlük.

CARAGHIOSLÂC ~uri n. Vorbă sau acțiune care provoacă râsul. /<turc. karagözlük

caraghioslâc n. 1. farsă de caraghios, joc cu vorbe sau cu gesturi comice: un caraghioslâc ca toate revoluțiile de la noi AL.; 2. glumă grosolană și josnică, bufonerie ordinară: care va să zică și caraghioslâc pe lângă celelalte AL. [TurC. KARAGÖZLÜK].

CARAGHIOSLÎ́C caraghioslîcuri, s. n. Faptă sau gest care stîrnește rîsul; giumbușluc, bufonerie. Au pornit pe la amiazi îmbrăcați în haine pestrițe, cu coade de vulpi la căciuli... strîmbîndu-se la lume pe uliță și făcînd fel defel de caraghioslîcuri. GHICA, S. 322. ♦ Lucru neserios, ridicol. – Pronunțat: -ghios-.

caraghĭozlîc n., pl. urĭ (turc. karagözlük). Fapt caraghĭoz.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

caraghioslấc s. n., pl. caraghioslấcuri

caraghioslâc s. n. (sil. -ghios-), pl. caraghioslâcuri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CARAGHIOSLÂC s. v. bufonerie.

CARAGHIOSLÎC s. bufonerie, clovnerie, comicărie, giumbușluc, (rar) bufonadă, paiațarlîc, paiațărie, (înv.) cabazlîc, giumbuș, mascaralîc, măscăriciune, măscărie, (înv., în Mold.) ghidușie.

Intrare: caraghioslâc
caraghioslâc substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • caraghioslâc
  • caraghioslâcul
  • caraghioslâcu‑
plural
  • caraghioslâcuri
  • caraghioslâcurile
genitiv-dativ singular
  • caraghioslâc
  • caraghioslâcului
plural
  • caraghioslâcuri
  • caraghioslâcurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

caraghioslâc

  • 1. Faptă, gest sau lucru neserios, care stârnește râsul.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: bufonerie comicărie giumbușluc un exemplu
    exemple
    • Au pornit pe la amiazi îmbrăcați în haine pestrițe, cu coade de vulpi la căciuli... strîmbîndu-se la lume pe uliță și făcînd fel de fel de caraghioslîcuri. GHICA, S. 322.
      surse: DLRLC

etimologie: