opțiuni
  • info

2 intrări

8 definiții

Explicative DEX

capitular2, ~ă a [At: DA ms / Pl: ~i, ~e / E: fr capitulaire] 1 Care aparține capitulului1 (1) unei dioceze. 2 Care se referă la capitul1 (1). 3 Care provine de la un capitul1 (1). 4 Specific unui capitul1 (1).

capitular1 sm [At: DOSOFTEI, V.S. 141/1 / V: ~iclariu / Pl: ~i / E: capitul1 + -ar] (Înv) Membru al unui capitul1 (1).

*CAPITULAR I. adj. ⛪ Privitor la un capitul. II. *CAPITULARE sn. pl. 🔎 Culegere de ordonanțe ale unui rege carlovingian: ~le lui Carol cel Mare [fr.].

CAPITULAR, -Ă adj. referitor la capitul1, la canonici. ♦ cancelar ~ = canonic director de studii în școlile catedralelor din evul mediu; scrisoare ~ă = scrisoare care notifică canoanele unui conciliu. (< fr. capitulaire)

capitular a. ce ține de un capitul: vicar capitular. ║ n. culegere de ordonanțe ale regilor francezi din a doua rasă: Capitularele lui Carol Magnu.

*capitulár, -ă adj. (mlat. capitularis). Relativ la capitul, la corpu canonicilor catolicĭ: adunare capitulară. Legĭ capitulare, făcute de regiĭ Franciiĭ în evu mediŭ și împărțite în capitule.

capiclariu sm vz capitular1

Ortografice DOOM

capitular adj. m., pl. capitulari; f. sg. capitulară, pl. capitulare

Intrare: capitular (adj.)
capitular1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • capitular
  • capitularul
  • capitularu‑
  • capitulară
  • capitulara
plural
  • capitulari
  • capitularii
  • capitulare
  • capitularele
genitiv-dativ singular
  • capitular
  • capitularului
  • capitulare
  • capitularei
plural
  • capitulari
  • capitularilor
  • capitulare
  • capitularelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: capitular (persoană)
capitular2 (s.m.) substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • capitular
  • capitularul
  • capitularu‑
plural
  • capitulari
  • capitularii
genitiv-dativ singular
  • capitular
  • capitularului
plural
  • capitulari
  • capitularilor
vocativ singular —
plural —
capiclariu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

capitular, capitularăadjectiv

  • 1. Referitor la capitul, la canonici. MDN '00
    • 1.1. Cancelar capitular = canonic director de studii în școlile catedralelor din Evul Mediu. MDN '00
    • 1.2. Scrisoare capitulară = scrisoare care notifică canoanele unui conciliu. MDN '00
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.