2 intrări
12 definiții

Explicative DEX

CAPITAT, -Ă, capitați, -te, adj. (Bot.; despre organe) Care se termină cu un fel de măciucă. – Din fr. capité.

capitat, ~ă a [At: DEX2 / Pl: ~ați, ~e / E: fr capité] (Bot; d. organe) Care se termină cu un fel de măciucă.

căpița vt [At: PAȘCA, GL. / Pzi: ~țez / E: căpiță] 1-2 (Reg) A face căpițe1 (1-2) Si: a căpiți (1-2).

CĂPIȚA (-ițez), CĂPIȚI (-ițesc) vb. tr. 🚜 A strînge fînul în căpițe.

CAPITAT, -Ă, capitați, -te, adj. (Bot.; despre un organ) Care se termină cu un fel de măciucă. – Din fr. capité.

CAPITAT, -Ă adj. (Bot.; despre un organ) Care se termină cu un fel de măciucă. [Cf. fr. capité, lat. caput – cap].

CAPITAT, -Ă adj. (bot., anat.; despre un organ) care se termină cu un fel de măciucă. (< lat. capitatus, fr. capité)

CAPITAT ~tă (~ți, ~te) bot. Care se termină cu o măciulie. /<fr. capité

Ortografice DOOM

capitat adj. m., pl. capitați; f. capitată, pl. capitate

capitat adj. m., pl. capitați; f. capitată, pl. capitate

capitat adj. m., pl.capitați; f. sg. capitată, pl. capitate

Arhaisme și regionalisme

căpița, căpițez, v.t. (reg.) A aduna fânul, a face căpiță: „…să-I cosască 4 fălci și să-l adune, adeca să le căpițască” (Bârlea, 1909: 46; doc. din 1777). – Din căpiță (MDA).

Intrare: capitat
capitat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • capitat
  • capitatul
  • capitatu‑
  • capitată
  • capitata
plural
  • capitați
  • capitații
  • capitate
  • capitatele
genitiv-dativ singular
  • capitat
  • capitatului
  • capitate
  • capitatei
plural
  • capitați
  • capitaților
  • capitate
  • capitatelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: căpița
verb (VT201)
Surse flexiune: DEX '09, DEX '98, DLRM
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • căpița
  • căpițare
  • căpițat
  • căpițatu‑
  • căpițând
  • căpițându‑
singular plural
  • căpițează
  • căpițați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • căpițez
(să)
  • căpițez
  • căpițam
  • căpițai
  • căpițasem
a II-a (tu)
  • căpițezi
(să)
  • căpițezi
  • căpițai
  • căpițași
  • căpițaseși
a III-a (el, ea)
  • căpițează
(să)
  • căpițeze
  • căpița
  • căpiță
  • căpițase
plural I (noi)
  • căpițăm
(să)
  • căpițăm
  • căpițam
  • căpițarăm
  • căpițaserăm
  • căpițasem
a II-a (voi)
  • căpițați
(să)
  • căpițați
  • căpițați
  • căpițarăți
  • căpițaserăți
  • căpițaseți
a III-a (ei, ele)
  • căpițează
(să)
  • căpițeze
  • căpițau
  • căpițară
  • căpițaseră
căpițat1 (part.) participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • căpițat
  • căpițatul
  • căpițatu‑
  • căpițată
  • căpițata
plural
  • căpițați
  • căpițații
  • căpițate
  • căpițatele
genitiv-dativ singular
  • căpițat
  • căpițatului
  • căpițate
  • căpițatei
plural
  • căpițați
  • căpițaților
  • căpițate
  • căpițatelor
vocativ singular — —
plural — —
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

capitat, capitatăadjectiv

  • 1. botanică (Despre organe) Care se termină cu un fel de măciucă. DEX '09 DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

Exemple de pronunție a termenului „capitate” (2 clipuri)
Clipul 1 / 2