2 intrări

16 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

capitalizat, ~ă a [At: MARX, C. 513 / Pl: ~ați, ~e / E: capitaliza] (D. bunuri materiale) Transformat în capital1 (1).

CAPITALIZÁT, -Ă, capitalizați, -te, adj. (Despre bunuri materiale) Transformat în capital1. – V. capitaliza.

CAPITALIZÁT, -Ă, capitalizați, -te, adj. (Despre bunuri materiale) Transformat în capital1. – V. capitaliza.

capitaliza vt [At: I. PANȚU, Pl: 30 / Pzi: ~zéz / E: fr capitaliser] 1 A transforma ceva în capital1 (1). 2 A acumula capital1 (1). 3 (Imp) A aduna bani, avere.

CAPITALIZÁ, capitalizez, vb. I. Tranz. A acumula capital1 în vederea obținerii unui profit ulterior. ♦ (Impr.) A aduna bani, a strânge avere. – Din fr. capitaliser.

CAPITALIZÁ, capitalizez, vb. I. Tranz. A transforma ceva în capital1; a acumula capital1 ♦ (Impr.) A aduna bani, a strânge avere. – Din fr. capitaliser.

CAPITALIZÁ, capitalizez, vb. I. Tranz. A transforma o valoare în capital; (impropriu) a aduna bani, a strînge avere.

CAPITALIZÁ, capitalizez, vb. I. Tranz. A transforma o valoare în capital; (impr.) a aduna bani. – Fr. capitaliser.

CAPITALIZÁ vb. I. tr. A transforma în capital o valoare; (impr.) a strânge avere. [< fr. capitaliser].

CAPITALIZÁ vb. tr. a transforma în capital o valoare. ◊ a strânge avere. (< fr. capitaliser)

A CAPITALIZÁ ~éz 1. tranz. A transforma în capital. 2. intranz. A acumula capital. /<fr. capitaliser

capitalizà v. 1. a adăoga veniturile la capital; 2. a acumula spre a forma un capital.

*capitalizéz v. tr. (d. capital; fr. -iser). Prefac în capital, adaug veniturile la capital.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

capitalizát adj. m., pl. capitalizáți; f. sg. capitalizátă, pl. capitalizáte

capitalizá (a ~) vb., ind. prez. 3 capitalizeáză

capitalizá vb., ind. prez. 1 sg. capitalizéz, 3 sg. și pl. capitalizeáză

Intrare: capitalizat
capitalizat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • capitalizat
  • capitalizatul
  • capitalizatu‑
  • capitaliza
  • capitalizata
plural
  • capitalizați
  • capitalizații
  • capitalizate
  • capitalizatele
genitiv-dativ singular
  • capitalizat
  • capitalizatului
  • capitalizate
  • capitalizatei
plural
  • capitalizați
  • capitalizaților
  • capitalizate
  • capitalizatelor
vocativ singular
plural
Intrare: capitaliza
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • capitaliza
  • capitalizare
  • capitalizat
  • capitalizatu‑
  • capitalizând
  • capitalizându‑
singular plural
  • capitalizea
  • capitalizați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • capitalizez
(să)
  • capitalizez
  • capitalizam
  • capitalizai
  • capitalizasem
a II-a (tu)
  • capitalizezi
(să)
  • capitalizezi
  • capitalizai
  • capitalizași
  • capitalizaseși
a III-a (el, ea)
  • capitalizea
(să)
  • capitalizeze
  • capitaliza
  • capitaliză
  • capitalizase
plural I (noi)
  • capitalizăm
(să)
  • capitalizăm
  • capitalizam
  • capitalizarăm
  • capitalizaserăm
  • capitalizasem
a II-a (voi)
  • capitalizați
(să)
  • capitalizați
  • capitalizați
  • capitalizarăți
  • capitalizaserăți
  • capitalizaseți
a III-a (ei, ele)
  • capitalizea
(să)
  • capitalizeze
  • capitalizau
  • capitaliza
  • capitalizaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

capitalizat

  • 1. (Despre bunuri materiale) Transformat în capital.
    surse: DEX '09 DEX '98

etimologie:

  • vezi capitaliza
    surse: DEX '98 DEX '09

capitaliza

  • 1. A acumula capital în vederea obținerii unui profit ulterior.
    surse: DEX '09 DLRLC DN
    • 1.1. impropriu A aduna bani, a strânge avere.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN

etimologie: