16 definiții pentru capiște


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cápiște3 sf [At: PAMFILE. J. III / Pl: nct / E: cap + -iște] Căpetenie.

cápiște2 sf [At: PAMFILE, J. III / Pl: ~ti / E: ns cf srb kopište] Căpiță.

cápiște1 sf [At: MOXA, 356/21 / V: (înv) ~peș~ / Pl: ~ti / E: vsl капице] (Înv) 1 Templu sau altar dedicat zeităților antice (păgâne). 2 (Pex) Biserică de rit neortodox.

CÁPIȘTE, capiști, s. f. (Înv.) Templu sau altar dedicat zeităților antice; p. ext. biserică de rit neortodox. – Din sl. kapište.

CÁPIȘTE, capiști, s. f. (Înv.) Templu sau altar dedicat zeităților antice; p. ext. biserică de rit neortodox. – Din sl. kapište.

CÁPIȘTE, capiști, s. f. (Învechit și arhaizant) Templu sau altar dedicat zeilor antici; clădire decorativă în formă de templu antic. Era o vorbire cu două înțelesuri, așa cum obișnuiau să lepede în vremea veche preotesele idolilor păgîni, cînd veneau la capiști credincioșii cu o rugăciune ori cu o întrebare. SADOVEANU, P. M. 235. Stîlpii capiștii în ruină răsăreau din crîngul de dafini. M. I. CARAGIALE, 39. Mai are încă o grădină, cu un palat mare... cu capiște și chioșcuri frumoase. KOGĂLNICEANU, S. 7. ◊ Fig. (Cu sens peiorativ, rezultînd din atribute) Au la Sybaris nu sîntem lîngă capiștea spoielii? EMINESCU, O. I 150. La masă avea totdeauna cele mai bune vinațe și casa lui era capiștea desfătărilor. NEGRUZZI, S. I 86.

CÁPIȘTE, capiști, s. f. (Înv. și arh.) Templu sau altar dedicat zeităților antice; clădire decorativă în formă de templu antic. – Slav (v. sl. kapište).

CÁPIȘTE ~i f. 1) înv. Templu dedicat zeităților antice. 2) Construcție decorativă în formă de templu antic. 3) fig. rar Loc considerat demn de cinste și de închinare. /<sl. kapište

càpiște f. 1. templu păgânesc, biserică armenească: în aste ziduri de capiște străbună AL.; fig. locaș: casa lui era capiștea desfătărilor NEGR. [Slav. KAPIȘTE (din kapi, idol), lit. loc de idoli].

cápiște f. (vsl. kapište, d. kapĭ, idol, imagine; uĭgur kep, ĭakut käp, de unde și ung. kép, rom. chip. Cp. Bern. 1, 486 și 563 la vrus. kópišče, cimitir jidănesc). Templu păgînesc.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

cápiște (înv.) s. f., g.-d. art. cápiștii; pl. cápiști

cápiște s. f., g.-d. art. cápiștii; pl. cápiști


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CÁPIȘTE s. (înv.) idolniță. (~ închinată idolilor.)

*CAPIȘTE s. (înv.) idolniță. (~ închinată idolilor.)


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

cápiște (cápiști), s. f.1. Templu, sanctuar păgîn. – 2. Biserică de rit neortodox. – 3. Local de perdiție. Sl. kapište „idol” de la kapĭ „figură”, cuvînt oriental identic cu mag. képrom. chip (Miklosich, Slaw. Elem., 24; Lexicon, 283; Cihac, II, 40); cf. bg., rus. kapište. Pentru istoria cuvîntului sl., cf. Paasonen, Wörter und Sachen, VI, 143.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

capíște, s.n. – (reg.; înv.) Casă de rugăciune pentru evrei; sinagogă (Grad, 2000; Săcel). – Din sl. kapište „idol” (DEX, DLRM, MDA), de la kapĭ „figură” (DER, Scriban).

capíște, s.n. – Casă de rugăciune pentru evrei; sinagogă (Grad 2000; Sâcel). – Din sl. kapište „idol”, de la kapĭ „figură”; cf. bg., rus. kapište (DER).

Intrare: capiște
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • capiște
  • capiștea
plural
  • capiști
  • capiștile
genitiv-dativ singular
  • capiști
  • capiștii
plural
  • capiști
  • capiștilor
vocativ singular
plural