2 intrări

15 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

capelare sf [At: DEX2 / Pl: ~lări / E: capela] Legare a unui cablu de un catarg Si: capelatură.

CAPELÁRE, capelări, s. f. (Mar.) Acțiunea de a capela, capelatură. – V. capela.

CAPELÁRE, capelări, s. f. (Mar.) Acțiunea de a capela; capelatură. – V. capela.

CAPELÁRE s.f. (Mar.) Acțiunea de a capela; capelatură. [< capela].

capela vt [At: DEX2 / Pzi: ~lez / E: fr capeler] A lega un cablu sau o parâmă de un catarg.

CAPELÁ, capelez, vb. I. Tranz. A lega o parâmă de un catarg. – Din fr. capeler.

CAPELÁ, capelez, vb. I. Tranz. A lega un cablu sau o parâmă de un catarg. – Din fr. capeler.

CAPELÁ, capelez, vb. I. Tranz. A lega un cablu sau o parâmă de un catarg. – Fr. capeler.

CAPELÁ vb. I. tr. (Mar.) A lega un cablu sau o parâmă de un catarg, de o vergă. [< fr. capeler].

CAPELÁ vb. tr. a lega o parâmă de un catarg, de o vergă, pentru a le susține. (< fr. capeler)

A CAPELÁ ~éz tranz. mar. (cabluri, parâme) A fixa de un catarg. /<fr. capeler


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

capeláre s. f., g.-d. art. capelării; pl. capelări

capelá (a ~) vb., ind. prez. 3 capeleáză

capelá vb., ind.prez. 1 sg. capeléz, 3 sg. și pl. capeleáză


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CAPELÁRE s. (MAR.) capelatură. (~ a parâmei de catarg.)

Intrare: capelare
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • capelare
  • capelarea
plural
  • capelări
  • capelările
genitiv-dativ singular
  • capelări
  • capelării
plural
  • capelări
  • capelărilor
vocativ singular
plural
Intrare: capela
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • capela
  • capelare
  • capelat
  • capelatu‑
  • capelând
  • capelându‑
singular plural
  • capelea
  • capelați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • capelez
(să)
  • capelez
  • capelam
  • capelai
  • capelasem
a II-a (tu)
  • capelezi
(să)
  • capelezi
  • capelai
  • capelași
  • capelaseși
a III-a (el, ea)
  • capelea
(să)
  • capeleze
  • capela
  • capelă
  • capelase
plural I (noi)
  • capelăm
(să)
  • capelăm
  • capelam
  • capelarăm
  • capelaserăm
  • capelasem
a II-a (voi)
  • capelați
(să)
  • capelați
  • capelați
  • capelarăți
  • capelaserăți
  • capelaseți
a III-a (ei, ele)
  • capelea
(să)
  • capeleze
  • capelau
  • capela
  • capelaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

capelare

etimologie:

  • vezi capela
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

capela

  • 1. A lega o parâmă de un catarg.
    surse: DEX '09 DN

etimologie: