opțiuni
  • info

6 definiții pentru capelatură

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CAPELATURĂ, capelaturi, s. f. (Mar.) Capelare. – Capela + suf. -tură.

CAPELATURĂ, capelaturi, s. f. (Mar.) Capelare. – Capela + suf. -tură.

capelatură sf [At: DEX2 / Pl: ~ri / E: capela + -tură] Capelare.

CAPELATURĂ s.f. Capelare. [După fr. capelage].

CAPELATURĂ s. f. 1. loc de pe catarg unde se capelează parâmele. 2. ansamblul capetelor parâmelor capelate de catarg. (după fr. capelage)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

capelatură s. f., pl. capelaturi

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

CAPELATURĂ s. v. capelare.

Intrare: capelatură
capelatură substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • capelatură
  • capelatura
plural
  • capelaturi
  • capelaturile
genitiv-dativ singular
  • capelaturi
  • capelaturii
plural
  • capelaturi
  • capelaturilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

capelatură, capelaturisubstantiv feminin

  • 1. marină Capelare. DEX '09 DEX '98 DN
    sinonime: capelare
    • 1.1. Loc de pe catarg unde se capelează parâmele. MDN '00
    • 1.2. Ansamblul capetelor parâmelor capelate de catarg. MDN '00
etimologie:
  • Capela + sufix -tură. DEX '09 DEX '98 DN

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.