11 definiții pentru cantabil


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cantabil, ~ă a [At: DEX2 / Pl: ~i, ~e / E: lat cantabilis, it cantabile] (Liv) Care (se) poate cânta Si: melodios.

CANTÁBIL, -Ă, cantabili, -e, adj. Care (se) poate cânta; melodios. – Din lat. cantabilis, it. cantabile.

CANTÁBIL, -Ă, cantabili, -e, adj. (Livr.) Care (se) poate cânta; melodios. – Din lat. cantabilis, it. cantabile.

CANTÁBIL, -Ă adj. Melodios, expresiv, cu ritm moderat. [< it. cantabile].

CANTÁBIL, -Ă adj. melodios, expresiv; cu ritm moderat. (< it. cantabile, lat. cantabilis)

CANTÁBIL ~ă (~i, ~e) livr. Care se poate cânta; care produce sunete placute auzului; melodios. /<lat. cantabilis, it. cantabile

*cantábil, -ă adj. (lat. cantabilis). Care se poate cînta.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

cantábil adj. m., pl. cantábili; f. cantábilă, pl. cantábile

cantábil adj. m., pl. cantábili; f. sg. cantábilă, pl. cantábile


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CANTÁBIL adj. (MUZ.) melodios, muzical. (O structură ~.)

CANTABIL adj. (MUZ.) melodios, muzical. (O structură ~.)

Intrare: cantabil
cantabil adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cantabil
  • cantabilul
  • cantabilu‑
  • cantabilă
  • cantabila
plural
  • cantabili
  • cantabilii
  • cantabile
  • cantabilele
genitiv-dativ singular
  • cantabil
  • cantabilului
  • cantabile
  • cantabilei
plural
  • cantabili
  • cantabililor
  • cantabile
  • cantabilelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

cantabil

etimologie: