13 definiții pentru canalie


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CANÁLIE, canalii, s. f. Persoană care săvârșește o faptă josnică; mișel, ticălos, netrebnic. – Din it. canaglia.

CANÁLIE, canalii, s. f. Persoană care săvârșește o faptă josnică; mișel, ticălos, netrebnic. – Din it. canaglia.

canalie sf [At: CAMIL PETRESCU, T. II, 446 / P: ~li-e / Pl: ~ii / E: it canaglio] Om ticălos.

CANÁLIE, canalii, s. f. Persoană care săvîrșește o faptă josnică, condamnabilă; mișel, infam, netrebnic, ticălos. Vreau să văd dacă ești numai canalie, sau și prost. CAMIL PETRESCU, T. II 566. Canalie nerușinată! Nu știu ce mă ține să nu-ți zdrobesc capul. CARAGIALE, O. I 137. – Pronunțat: -li-e.

CANÁLIE, canalii, s. f. Persoană care săvârșește o faptă josnică; mișel, ticălos, netrebnic. – It. canaglia.

CANÁLIE s.f. Netrebnic, mișel, ticălos. [Gen. -iei. / cf. it. canaglia, fr. canaille].

CANÁLIE s. f. netrebnic, mișel, ticălos. (< it. canaglia, fr. canaille)

CANÁLIE ~i f. Persoană care săvârșește fapte reprobabile; mișel. [Art. canalia; G.-D. canaliei; Sil. -li-e] /<it. canaglia

canalie f. 1. gloată: în aplauzele grele ale canaliei de uliți EM.; 2. om de rând, nemernic.

*canálie f. (fr. canaille, d. it. canaglia, haĭtă de cînĭ, d. cane, cîne). Plebe, gloată de ghĭorlanĭ. Om răŭ, om mișel.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

canálie (-li-e) s. f., art. canália (-li-a), g.-d. art. canáliei; pl. canálii, art. canáliile (-li-i-)

canálie s. f. (sil. -li-e), art. canália (sil. -li-a), g.-d. art. canáliei; pl. canálii, art. canáliile (sil. -li-i-)


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CANÁLIE s. hahaleră, pramatie, pușlama, secătură.

CANALIE s. hahaleră, pramatie, pușlama, secătură.

Intrare: canalie
  • silabație: -li-e
substantiv feminin (F135)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • canalie
  • canalia
plural
  • canalii
  • canaliile
genitiv-dativ singular
  • canalii
  • canaliei
plural
  • canalii
  • canaliilor
vocativ singular
  • canalie
  • canalio
plural
  • canaliilor

canalie

etimologie: