13 definiții pentru calp


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CALP, – Ă, calpi, -e, adj. (Înv.; despre monede) Fals, falsificat. – Din tc. kalp.

calp, ~ă a [At: (a. 1784) ap. ȘIO / Pl: ~i, ~e / E: tc kalp] (Reg) 1 (D. bani) Fals. 2 (D. oameni) Prefăcut.

CALP, -Ă, calpi, -e, adj. (Înv.; despre monede) Fals, falsificat. – Din tc. kalp.

CALP, -Ă, calpi, -e, adj. (Despre monede) Fals, falsificat, rău, fără valoare. Serdarul... învinuit... de batere de bani calpi, pierise pentru totdeauna. M. I. CARAGIALE, C. 50. (În comparații) Toți pe buze-avînd virtute, iar în ei monedă calpă. EMINESCU, O. 1150. ◊ Fig. Și veselia noastră de multe ori e calpă. VLAHUȚĂ, la TDRG. Noi în noi n-avem nimica, totu-i calp, totu-i străin! EMINESCU, I 35. ◊ (Adverbial) Versul se trăgănea și suna calp. MACEDONSKI, O. III 115.

CALP, -Ă, calpi, -e, adj. (Despre monede) Fals, falsificat. – Tc. kalp.

CALP ~ă (~i, ~e) rar 1) (despre bani, monede) Care nu este veritabil; cu autenticitate aparentă; fals. 2) fig. Care este lipsit de sinceritate; prefăcut; simulat. /<turc. kalp

calp a. 1. falș (în special de monede): bani tăiați sau calpi FIL.; 2. fig. degenerat, netrebnic: totu-i calp, totu-i străin EM. [Turc. KALP].

calp, -ă adj. (turc. [d. ar.] kalb, pop. kalp. V. calup). Rar. Fals (vorbind de monete).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

calp (înv.) adj. m., pl. calpi; f. cálpă, pl. cálpe

calp adj. m., pl. calpi; f. sg. cálpă, pl. cálpe


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CALP adj. v. duplicitar, fals, falsificat, fariseic, fățarnic, ipocrit, mincinos, perfid, prefăcut, șiret, viclean.

calp adj. v. DUPLICITAR. FALS. FALSIFICAT. FARISEIC. FĂȚARNIC. IPOCRIT. MINCINOS. PERFID. PREFĂCUT. ȘIRET. VICLEAN.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

calp (cálpă), adj. – Fals. – Mr. calpu, megl. calp. Tc. kalp (Roesler 594; Șeineanu, II, 82; Lokotsch 1027); cf. ngr. ϰάλπης, bg. kalpav, sb. kalp.Der. calpuzan (mr. călpuzan), s. m. (falsificator de monede), din tc. kalpazan, cf. ngr. ϰαλπουζάνης, bg. kalpuzan, sb. kalpozan; calpuzănie, s. f. (falsificare); calpunzanlîc, s. n. (falsificare).

Intrare: calp
calp adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • calp
  • calpul
  • calpu‑
  • calpă
  • calpa
plural
  • calpi
  • calpii
  • calpe
  • calpele
genitiv-dativ singular
  • calp
  • calpului
  • calpe
  • calpei
plural
  • calpi
  • calpilor
  • calpe
  • calpelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

calp

  • 1. învechit (Despre monede) Fără valoare.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: fals (adj.) falsificat rău attach_file 5 exemple
    exemple
    • Serdarul... învinuit... de batere de bani calpi, pierise pentru totdeauna. M. I. CARAGIALE, C. 50.
      surse: DLRLC
    • în comparații Toți pe buze-avînd virtute, iar în ei monedă calpă. EMINESCU, O. 1150.
      surse: DLRLC
    • figurat Și veselia noastră de multe ori e calpă. VLAHUȚĂ, la TDRG.
      surse: DLRLC
    • figurat Noi în noi n-avem nimica, totu-i calp, totu-i străin! EMINESCU, I 35.
      surse: DLRLC
    • (și) adverbial Versul se trăgănea și suna calp. MACEDONSKI, O. III 115.
      surse: DLRLC

etimologie: