calp (calpă), adj. – Fals. – Mr. calpu, megl. calp. Tc. kalp (Roesler 594; Șeineanu, II, 82; Lokotsch 1027); cf. ngr. ϰάλπης, bg. kalpav, sb. kalp. – Der. calpuzan (mr. călpuzan), s. m. (falsificator de monede), din tc. kalpazan, cf. ngr. ϰαλπουζάνης, bg. kalpuzan, sb. kalpozan; calpuzănie, s. f. (falsificare); calpunzanlîc, s. n. (falsificare).