caisă sf [At: SLAVICI, N. II, 183 / A și: caisă / P: ca-i~ / Pl: ~se / E: ngr ] Fruct al caisului (1), de culoare galbenă-portocalie, gustos și aromat Si: (reg) apricoasă, caisină (1), garofoană, gorgeolană, jordolină, măgdălană, măndulă, tinghirea, zorzolină.

CAISĂ (pl. -se) sf. 🌿 Fructul caisului (🖼 725).

CAISĂ, caise, s. f. Fructul caisului, de culoare galbenă-portocalie, gustos și parfumat. Buzele ei desfăcute ca și caisa răscoaptă. SLAVICI, O. I 199. – Accentuat și: caisă (pronunțat cai-).

CAISĂ, caise, s. f. Fructul caisului, de culoare galbenă-portocalie, gustos și parfumat. – Din cais.

CAISĂ ~e f. Fructul caisului. [G.-D. caisei; Sil. ca-i-] /<ngr. kaisi

caisă f. fructul comestibil al caisului.

caísă f., pl. e (ngr. kăísi, d. turc. kaĭsy, caisă, zarzără cu sîmburele dulce; bg. sîrb. kaĭsiĭa). Munt. vest. Fruct de cais orĭ de zarzăr (indiferent). Munt. est. Mold. Zarzără mare cu sîmburele dulce. – În Olt. cáisă.

caișână sf vz caisă

CAISÎNĂ (pl. -ne) sf. Băn. 🌿 = CAISĂ [ung. kajszin (barack)].

caisă s. f., g.-d. art. caisei; pl. caise

caisă s. f., g.-d. art. caisei; pl. caise

caisă s. f., g.-d. art. caisei; pl. caise

caisă

caisă, -se.

caisă, caise s. f. (er.) testicul.

Nea Caisă s. (iron.) nume generic dat unei persoane de sex bărbătesc, de al cărui nume real nu-și amintește vorbitorul.

CAISĂ s. (BOT.) (prin Transilv.) măgdălană, tinghirea.

CAISĂ s. (BOT.) (prin Transilv.) măgdălană, tinghirea.