4 intrări

25 de definiții

din care

Explicative DEX

CACIORI (-oresc) vb. tr. și refl. Mold. A (se) terfeli, a (se) murdări: tot m’am caciorit de glod RV. -CRG. [cacior].

CACIUR, -Ă, caciuri, -e, s. m., adj. (Miel) cu blăniță de culoare neagră pe trunchi și brumărie pe bot, urechi, labe și coadă. [Var.: căciur s. m., adj.] – Et. nec.

CĂCIUR, -Ă, s. m. și f., adj. v. caciur.

cacer, ~ă s vz caciur

cacior, ~ă a vz caciur

caciorî vr [At: COMAN, GL. / V: canci~ / Pzi: ~răsc / E: nct] (Reg) 1 (D. fructe) A da în copt. 2 (D. fân, pânze puse la albit) A începe să se usuce. 3 (D. oameni) A se zbate cu greul vieții.

cacir sm vz caciur

caci sf vz caciur

caciur, ~ă [At: LB / V: ~cior, ~ciră, ~cir, ~er, ~eră, căcior, căcioară, căc~, căciu / Pl: ~i, ~e / E: ns cf mg czer „cochet”] (Reg) 1-3 smf, a (Oaie sau miel) cu lâna neagră pe trunchi și albă sau brumărie pe bot, urechi, labe și coadă. 4 a (D. piei, blănuri, haine) Pestriț. 5-6 smf, a (Porc) pestriț, cu pete. 7 a (D. lucruri) Vrednic de râs. 8 a (D. oameni) Deosebit de alții.

canciorî v vz caciorî

căcior, ~ioa a vz caciur

căciu sf vz caciur

CACIOR, CĂCIOR adj. 🐑 Cu pete pestrițe în jurul ochilor (vorb. de oi); pestriț: haine ~ FR. -CDR.; pr. ext. (despre o femeie): una era prea cacioră, alta i se părea prea bălțată RET..

CACIUR, -Ă, caciuri, -e, s. m., adj. (Miel) cu blăniță de culoare neagră pe trunchi și brumărie pe bot, urechi, labe și coadă. – Et. nec.

CACIUR ~ă (~i, ~e) și substantival (despre miei) Care are blană de culoare neagră pe corp și brumărie pe bot, urechi, coadă și extremitățile picioarelor. [Sil. ca-ciur; Acc. și caciur] /Orig. nec.

cácir și cácĭur, -ă adj. (cp. cu rut. káčur, rățoĭ). Nord. Bălțat (de ex. negru, cu capu alb, spinarea brumărie și picĭoarele pintenoage): oĭ cacĭure. V. breaz.

Ortografice DOOM

!caciur (reg.) (desp. -ciur) adj. m., s. m., pl. caciuri; adj. f., s. f. caciură, pl. caciure

caciur/căciur (reg.) (-ciur) adj. m., s. m., pl. caciuri/căciuri; adj. f., s. f. caciură/căciură, pl. caciure/căciure

căciur v. caciur

caciur/căciur adj. m., s. m. (sil. -ciur), pl. caciuri/căciuri; f. sg. caciură/căciură, pl. caciure/căciure

căciur v. caciur

Etimologice

căcior (căcioară), adj.1. (Oaie) cu pete albe în jurul ochilor. – 2. Pătat, stropit. – 3. Absurd, extravagant. Origine necunoscută. Este foarte probabil legat direct de căciulă, ceea ce se explică prin ideea de cap acoperit, care sugerează amplasarea petelor albe. Sensul 3 se datorează particularităților animalelor de acest fel, cf. breaz. După Cihac, II, 36, provine din mag. kacer „cochet, prost”; Scriban semnalează o asemănare, pur întîmplătoare, cu rut. kačur „rață”. – Der. căciorie, s. f. (extravaganță, unicitate); căciori, vb. (a păta; a umple de noroi).

Sinonime

CACIORI vb. v. jegoși, mânji, murdări, păta.

caciori vb. v. JEGOȘI. MÎNJI. MURDĂRI. PĂTA.

Regionalisme / arhaisme

cacior (caciur), -ă, caciori, -e, adj. (înv.; reg.) 1. (despre oi, cai și porci) alb-negru, cu pete, pestriț. 2. (despre lucruri și oameni) absurd, deșănțat, neîntemeiat, vrednic de râs.

Intrare: caciori
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • caciori
  • caciorire
  • caciorit
  • cacioritu‑
  • caciorind
  • caciorindu‑
singular plural
  • caciorește
  • cacioriți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • cacioresc
(să)
  • cacioresc
  • cacioream
  • caciorii
  • caciorisem
a II-a (tu)
  • caciorești
(să)
  • caciorești
  • cacioreai
  • cacioriși
  • cacioriseși
a III-a (el, ea)
  • caciorește
(să)
  • caciorească
  • caciorea
  • caciori
  • caciorise
plural I (noi)
  • caciorim
(să)
  • caciorim
  • cacioream
  • caciorirăm
  • cacioriserăm
  • caciorisem
a II-a (voi)
  • cacioriți
(să)
  • cacioriți
  • cacioreați
  • caciorirăți
  • cacioriserăți
  • cacioriseți
a III-a (ei, ele)
  • cacioresc
(să)
  • caciorească
  • cacioreau
  • caciori
  • cacioriseră
Intrare: caciorî
caciorî
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
canciorî
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: caciur (adj.)
caciur1 (adj.) adjectiv
  • silabație: ca-ciur info
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOOM 3
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • caciur
  • caciurul
  • caciuru‑
  • caciură
  • caciura
plural
  • caciuri
  • caciurii
  • caciure
  • caciurele
genitiv-dativ singular
  • caciur
  • caciurului
  • caciure
  • caciurei
plural
  • caciuri
  • caciurilor
  • caciure
  • caciurelor
vocativ singular
plural
căciur1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A1)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • căciur
  • căciurul
  • căciuru‑
  • căciu
  • căciura
plural
  • căciuri
  • căciurii
  • căciure
  • căciurele
genitiv-dativ singular
  • căciur
  • căciurului
  • căciure
  • căciurei
plural
  • căciuri
  • căciurilor
  • căciure
  • căciurelor
vocativ singular
plural
cacior1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A1)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cacior
  • caciorul
  • cacioru‑
  • cacio
  • caciora
plural
  • caciori
  • caciorii
  • caciore
  • caciorele
genitiv-dativ singular
  • cacior
  • caciorului
  • caciore
  • caciorei
plural
  • caciori
  • caciorilor
  • caciore
  • caciorelor
vocativ singular
plural
cacer
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
căcior adjectiv
adjectiv (A28)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • căcior
  • căciorul
  • căcioru‑
  • căcioa
  • căcioara
plural
  • căciori
  • căciorii
  • căcioare
  • căcioarele
genitiv-dativ singular
  • căcior
  • căciorului
  • căcioare
  • căcioarei
plural
  • căciori
  • căciorilor
  • căcioare
  • căcioarelor
vocativ singular
plural
cacir
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
caciră
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: caciur (s.m.)
caciur2 (s.m.) substantiv masculin
  • silabație: ca-ciur info
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • caciur
  • caciurul
  • caciuru‑
plural
  • caciuri
  • caciurii
genitiv-dativ singular
  • caciur
  • caciurului
plural
  • caciuri
  • caciurilor
vocativ singular
plural
căciur2 (s.m.) substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • căciur
  • căciurul
  • căciuru‑
plural
  • căciuri
  • căciurii
genitiv-dativ singular
  • căciur
  • căciurului
plural
  • căciuri
  • căciurilor
vocativ singular
plural
cacior2 (s.m.) substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cacior
  • caciorul
  • cacioru‑
plural
  • caciori
  • caciorii
genitiv-dativ singular
  • cacior
  • caciorului
plural
  • caciori
  • caciorilor
vocativ singular
plural
căciună
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

caciur, caciurăadjectiv

etimologie:

caciur, caciurisubstantiv masculin
caciură, caciuresubstantiv feminin

  • 1. Miel cu blăniță de culoare neagră pe trunchi și brumărie pe bot, urechi, labe și coadă. DEX '09 NODEX
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.