2 intrări

8 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cătănúță sf [At: PANN, Ș. II, 67/17 / V: (rar) cătănúț sm / Pl: ~țe / E: cătană + -uță] 1-4 Cătănioară (1-4). 5 (Bot; reg; lpl) Cârciumărese (3) (Zinnia elegans).

CĂTĂNÚȚĂ, cătănuțe, s. f. (Reg.) Cătăniță. – Cătană + suf. -uță.

CĂTĂNÚȚĂ, cătănuțe, s. f. (Reg.) Cătăniță. – Cătană + suf. -uță.

CĂTĂNÚȚĂ, cătănuțe, s. f. (Reg.) Cătăniță. – Din cătană + suf. -uță.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

cătănúță (reg.) s. f., g.-d. art. cătănúței; pl. cătănúțe

cătănúță s. f., g.-d. art. cătănúței; pl. cătănúțe


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CĂTĂNÚȚĂ s. v. soldățel.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

Cătan, -a, -u, Cătăn/iță, -oiu, -uță v. Catană 1-4.

Intrare: cătănuță
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cătănuță
  • cătănuța
plural
  • cătănuțe
  • cătănuțele
genitiv-dativ singular
  • cătănuțe
  • cătănuței
plural
  • cătănuțe
  • cătănuțelor
vocativ singular
  • cătănuță
  • cătănuțo
plural
  • cătănuțelor
Intrare: Cătănuță
Cătănuță nume propriu
nume propriu (I3)
  • Cătănuță

cătănuță

etimologie:

  • Cătană + sufix -uță.
    surse: DEX '98 DEX '09