2 intrări

19 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

căsăpire sf [At: CAMILAR, N. II, 422 / Pl: ~ri / E: căsăpi] 1 Tăiere (a vitelor). 2 Tranșare a unui animal sacrificat Si: ciopârțire, măcelărire. 3 (Fig) Ucidere.

CĂSĂPÍRE s. f. Acțiunea de a căsăpi; măcelărire, ciopârțire. – V. căsăpi.

CĂSĂPÍRE s. f. Acțiunea de a căsăpi; măcelărire, ciopârțire. – V. căsăpi.

CĂSĂPÍRE s. f. Acțiunea de a căsăpi; măcelărire. Vestea despre căsăpirea hătălăului se împrăștie ca fulgerul. CAMILAR, N. II 422.

CĂSĂPÍRE s. f. Acțiunea de a căsăpi; măcelărire.

căsăpi vt [At: BELDIMAN, TR. 383 / Pzi: ~pésc / E: casap] 1 (C.i. vite) A tăia. 2 (C.i. vite și animale sacrificate) A măcelări (1). 3 (Fig; d. oameni) A ucide cu cruzime (prin înjunghiere).

CĂSĂPÍ, căsăpesc, vb. IV. Tranz. (Adesea fig.) A tăia în bucăți, a măcelări, a ciopârți. – Din casap.

CĂSĂPÍ, căsăpesc, vb. IV. Tranz. (Adesea fig.) A tăia în bucăți, a măcelări, a ciopârți. – Din casap.

CĂSĂPÍ, căsăpesc, vb. IV. Tranz. A tăia, a măcelări (o vită). Vedeai pe cîte unul, măcelar ambulant. Cumpăra o vită din Obor, o căsăpea singur la el în curte. PAS, Z. I 169. ◊ (Cu privire la oameni) Fugeau pe maidane, de parcă ar fi venit turcii... să-i căsăpească. PAS, Z. I 118.

CĂSĂPÍ, căsăpesc, vb. IV. Tranz. A tăia, a măcelări. – Din casap.

A CĂSĂPÍ ~ésc tranz. 1) A tăia în bucăți. ~ carnea. 2) (ființe) A omorî în mod barbar și în număr mare (prin tăiere); a măcelări. /Din casap

căsăpì v. Mold. a măcelări: pe Tătari îi căsăpește POP.

căsăpésc v. tr. (d. casap). Est. Măcelăresc.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

căsăpíre s. f., g.-d. art. căsăpírii

căsăpíre s. f., g.-d. art. căsăpírii

căsăpí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. căsăpésc, imperf. 3 sg. căsăpeá; conj. prez. 3 să căsăpeáscă

căsăpí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. căsăpésc, imperf. 3 sg. căsăpeá; conj. prez. 3 sg. și pl. căsăpeáscă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CĂSĂPÍRE s. v. ciopârțire, distrugere, exterminare, masacrare, măcelărire, nimicire, sfârtecare, sfâșiere, stârpire.

căsăpire s. v. CIOPÎRȚIRE. DISTRUGERE. EXTERMINARE. MASACRARE. MĂCELĂRIRE. NIMICIRE. SFÎRTECARE. SFÎȘIERE. STÎRPIRE.

CĂSĂPÍ vb. v. ciopârți, distruge, extermina, masacra, măcelări, nimici, prăpădi, sfârteca, sfâșia, stârpi.

căsăpi vb. v. CIOPÎRȚI. DISTRUGE. EXTERMINA. MASACRA. MĂCELĂRI. NIMICI. PRĂPĂDI. SFÎRTECA. SFÎȘIA. STÎRPI.

Intrare: căsăpire
căsăpire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • căsăpire
  • căsăpirea
plural
  • căsăpiri
  • căsăpirile
genitiv-dativ singular
  • căsăpiri
  • căsăpirii
plural
  • căsăpiri
  • căsăpirilor
vocativ singular
plural
Intrare: căsăpi
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • căsăpi
  • căsăpire
  • căsăpit
  • căsăpitu‑
  • căsăpind
  • căsăpindu‑
singular plural
  • căsăpește
  • căsăpiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • căsăpesc
(să)
  • căsăpesc
  • căsăpeam
  • căsăpii
  • căsăpisem
a II-a (tu)
  • căsăpești
(să)
  • căsăpești
  • căsăpeai
  • căsăpiși
  • căsăpiseși
a III-a (el, ea)
  • căsăpește
(să)
  • căsăpească
  • căsăpea
  • căsăpi
  • căsăpise
plural I (noi)
  • căsăpim
(să)
  • căsăpim
  • căsăpeam
  • căsăpirăm
  • căsăpiserăm
  • căsăpisem
a II-a (voi)
  • căsăpiți
(să)
  • căsăpiți
  • căsăpeați
  • căsăpirăți
  • căsăpiserăți
  • căsăpiseți
a III-a (ei, ele)
  • căsăpesc
(să)
  • căsăpească
  • căsăpeau
  • căsăpi
  • căsăpiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

căsăpire

  • 1. Acțiunea de a căsăpi.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: ciopârțire măcelărire un exemplu
    exemple
    • Vestea despre căsăpirea hătălăului se împrăștie ca fulgerul. CAMILAR, N. II 422.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi căsăpi
    surse: DEX '98 DEX '09

căsăpi

  • 1. adesea figurat A tăia în bucăți.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: ciopârți măcelări tăia 2 exemple
    exemple
    • Vedeai pe cîte unul, măcelar ambulant. Cumpăra o vită din Obor, o căsăpea singur la el în curte. PAS, Z. I 169.
      surse: DLRLC
    • Fugeau pe maidane, de parcă ar fi venit turcii... să-i căsăpească. PAS, Z. I 118.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • casap
    surse: DEX '09 DEX '98