opțiuni
  • info
2 intrări
26 de definiții

Explicative DEX

CĂSĂPI, căsăpesc, vb. IV. Tranz. (Adesea fig.) A tăia în bucăți, a măcelări, a ciopârți. – Din casap.

CĂSĂPI, căsăpesc, vb. IV. Tranz. (Adesea fig.) A tăia în bucăți, a măcelări, a ciopârți. – Din casap.

CĂSĂPIE, căsăpii, s. f. (Reg.) Măcelărie. – Casap + suf. -ie.

CĂSĂPIE, căsăpii, s. f. (Reg.) Măcelărie. – Casap + suf. -ie.

căsăpi vt [At: BELDIMAN, TR. 383 / Pzi: ~pesc / E: casap] 1 (C.i. vite) A tăia. 2 (C.i. vite și animale sacrificate) A măcelări (1). 3 (Fig; d. oameni) A ucide cu cruzime (prin înjunghiere).

căsăpie sf [At: (a. 1805) URICARIUL IV, 143/26 / E: casap + -ie] (Reg) Măcelărie.

❍CASAPNIȚĂ (pl. -țe) sf. Băn. = CĂSĂPIE: casapul zăbovindu-să în ~, după lucrul său ȚICH..

❍CĂSĂPI (-ăpesc) vb. tr. Mold. Bucov. Băn. A măcelări: lelea vorniceasa căsăpea la gîște, rațe și gobăi GRIG.; pe unul din schimnici îl căsăpiseră DEM. [casap].

❍CĂSĂPIE sf. Mold. Bucov. Băn. ⚚ Măcelărie: ne țin aic’ ca pe-o turmă de oi de ~ ALECS. [casap].

CĂSĂPI, căsăpesc, vb. IV. Tranz. A tăia, a măcelări (o vită). Vedeai pe cîte unul, măcelar ambulant. Cumpăra o vită din Obor, o căsăpea singur la el în curte. PAS, Z. I 169. ◊ (Cu privire la oameni) Fugeau pe maidane, de parcă ar fi venit turcii... să-i căsăpească. PAS, Z. I 118.

CĂSĂPIE, căsăpii, s. f. Măcelărie. Te duci în tîrg la o căsăpie și cumperi de un gologan oleacă de carne. SADOVEANU, N. F. 83. De la căsăpiile din față veneau zgomote aspre. DUNĂREANU, N. 23.

CĂSĂPI, căsăpesc, vb. IV. Tranz. A tăia, a măcelări. – Din casap.

CĂSĂPIE, căsăpii, s. f. Măcelărie. – Din casap + suf. -ie.

A CĂSĂPI ~esc tranz. 1) A tăia în bucăți. ~ carnea. 2) (ființe) A omorî în mod barbar și în număr mare (prin tăiere); a măcelări. /Din casap

căsăpì v. Mold. a măcelări: pe Tătari îi căsăpește POP.

căsăpie f. Mold. măcelărie: o turmă de oi de căsăpie AL.

căsăpésc v. tr. (d. casap). Est. Măcelăresc.

căsăpíe f. (d. casap). Est. Măcelărie. Măcel.

Ortografice DOOM

căsăpi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. căsăpesc, 3 sg. căsăpește, imperf. 1 căsăpeam; conj. prez. 1 sg. să căsăpesc, 3 să căsăpească

căsăpie (reg.) s. f., art. căsăpia, g.-d. art. căsăpiei; pl. căsăpii, art. căsăpiile (desp. -pi-i-)

căsăpi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. căsăpesc, imperf. 3 sg. căsăpea; conj. prez. 3 să căsăpească

căsăpie (reg.) s. f., art. căsăpia, g.-d. art. căsăpiei; pl. căsăpii, art. căsăpiile

căsăpi vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. căsăpesc, imperf. 3 sg. căsăpea; conj. prez. 3 sg. și pl. căsăpească

căsăpie s. f., art. căsăpia, g.-d. art. căsăpiei; pl. căsăpii, art. căsăpiile

Sinonime

CĂSĂPI vb. v. ciopârți, distruge, extermina, masacra, măcelări, nimici, prăpădi, sfârteca, sfâșia, stârpi.

CĂSĂPIE s. v. măcelărie.

căsăpi vb. v. CIOPÎRȚI. DISTRUGE. EXTERMINA. MASACRA. MĂCELĂRI. NIMICI. PRĂPĂDI. SFÎRTECA. SFÎȘIA. STÎRPI.

căsăpie s. v. MĂCELĂRIE,

Intrare: căsăpi
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • căsăpi
  • căsăpire
  • căsăpit
  • căsăpitu‑
  • căsăpind
  • căsăpindu‑
 singular plural
  • căsăpește
  • căsăpiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • căsăpesc
 (să)
  • căsăpesc
  • căsăpeam
  • căsăpii
  • căsăpisem
a II-a (tu)
  • căsăpești
 (să)
  • căsăpești
  • căsăpeai
  • căsăpiși
  • căsăpiseși
a III-a (el, ea)
  • căsăpește
 (să)
  • căsăpească
  • căsăpea
  • căsăpi
  • căsăpise
plural I (noi)
  • căsăpim
 (să)
  • căsăpim
  • căsăpeam
  • căsăpirăm
  • căsăpiserăm
  • căsăpisem
a II-a (voi)
  • căsăpiți
 (să)
  • căsăpiți
  • căsăpeați
  • căsăpirăți
  • căsăpiserăți
  • căsăpiseți
a III-a (ei, ele)
  • căsăpesc
 (să)
  • căsăpească
  • căsăpeau
  • căsăpiră
  • căsăpiseră
Intrare: căsăpie
căsăpie substantiv feminin
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • căsăpie
  • căsăpia
plural
  • căsăpii
  • căsăpiile
genitiv-dativ singular
  • căsăpii
  • căsăpiei
plural
  • căsăpii
  • căsăpiilor
vocativ singular —
plural —
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

căsăpi, căsăpescverb

  • 1. adesea figurat A tăia în bucăți. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: ciopârți măcelări tăia
    • format_quote Vedeai pe cîte unul, măcelar ambulant. Cumpăra o vită din Obor, o căsăpea singur la el în curte. PAS, Z. I 169. DLRLC
    • format_quote Fugeau pe maidane, de parcă ar fi venit turcii... să-i căsăpească. PAS, Z. I 118. DLRLC
etimologie:
  • casap DEX '09 DEX '98

căsăpie, căsăpiisubstantiv feminin

  • 1. regional Măcelărie. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: măcelărie
    • format_quote Te duci în tîrg la o căsăpie și cumperi de un gologan oleacă de carne. SADOVEANU, N. F. 83. DLRLC
    • format_quote De la căsăpiile din față veneau zgomote aspre. DUNĂREANU, N. 23. DLRLC
etimologie:
  • Casap + -ie. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.