11 definiții pentru căsăpi


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

căsăpi vt [At: BELDIMAN, TR. 383 / Pzi: ~pésc / E: casap] 1 (C.i. vite) A tăia. 2 (C.i. vite și animale sacrificate) A măcelări (1). 3 (Fig; d. oameni) A ucide cu cruzime (prin înjunghiere).

CĂSĂPÍ, căsăpesc, vb. IV. Tranz. (Adesea fig.) A tăia în bucăți, a măcelări, a ciopârți. – Din casap.

CĂSĂPÍ, căsăpesc, vb. IV. Tranz. (Adesea fig.) A tăia în bucăți, a măcelări, a ciopârți. – Din casap.

CĂSĂPÍ, căsăpesc, vb. IV. Tranz. A tăia, a măcelări (o vită). Vedeai pe cîte unul, măcelar ambulant. Cumpăra o vită din Obor, o căsăpea singur la el în curte. PAS, Z. I 169. ◊ (Cu privire la oameni) Fugeau pe maidane, de parcă ar fi venit turcii... să-i căsăpească. PAS, Z. I 118.

CĂSĂPÍ, căsăpesc, vb. IV. Tranz. A tăia, a măcelări. – Din casap.

A CĂSĂPÍ ~ésc tranz. 1) A tăia în bucăți. ~ carnea. 2) (ființe) A omorî în mod barbar și în număr mare (prin tăiere); a măcelări. /Din casap

căsăpì v. Mold. a măcelări: pe Tătari îi căsăpește POP.

căsăpésc v. tr. (d. casap). Est. Măcelăresc.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

căsăpí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. căsăpésc, imperf. 3 sg. căsăpeá; conj. prez. 3 să căsăpeáscă

căsăpí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. căsăpésc, imperf. 3 sg. căsăpeá; conj. prez. 3 sg. și pl. căsăpeáscă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CĂSĂPÍ vb. v. ciopârți, distruge, extermina, masacra, măcelări, nimici, prăpădi, sfârteca, sfâșia, stârpi.

căsăpi vb. v. CIOPÎRȚI. DISTRUGE. EXTERMINA. MASACRA. MĂCELĂRI. NIMICI. PRĂPĂDI. SFÎRTECA. SFÎȘIA. STÎRPI.

Intrare: căsăpi
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • căsăpi
  • căsăpire
  • căsăpit
  • căsăpitu‑
  • căsăpind
  • căsăpindu‑
singular plural
  • căsăpește
  • căsăpiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • căsăpesc
(să)
  • căsăpesc
  • căsăpeam
  • căsăpii
  • căsăpisem
a II-a (tu)
  • căsăpești
(să)
  • căsăpești
  • căsăpeai
  • căsăpiși
  • căsăpiseși
a III-a (el, ea)
  • căsăpește
(să)
  • căsăpească
  • căsăpea
  • căsăpi
  • căsăpise
plural I (noi)
  • căsăpim
(să)
  • căsăpim
  • căsăpeam
  • căsăpirăm
  • căsăpiserăm
  • căsăpisem
a II-a (voi)
  • căsăpiți
(să)
  • căsăpiți
  • căsăpeați
  • căsăpirăți
  • căsăpiserăți
  • căsăpiseți
a III-a (ei, ele)
  • căsăpesc
(să)
  • căsăpească
  • căsăpeau
  • căsăpi
  • căsăpiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)