căutare avansată
12 definiții pentru „căpșună”   declinări

CĂPȘÚNĂ, căpșuni, s. f. Fruct fals al căpșunului, format din îngroșarea receptaculului floral în care sunt îngropate fructele propriu-zise, asemănătoare cu fraga, dar mai mare ca aceasta, de culoare roșie, cărnos, parfumat și gustos. [Pl. și: căpșune] – Probabil din căpușă (înv. „căpșună”) + suf. -une (< lat. -onem).
Sursa: DEX '09 (2009) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CĂPȘÚNĂ, căpșuni, s. f. Fruct fals al căpșunului, format din îngroșarea receptaculului floral în care sunt îngropate fructele propriu-zise, asemănător cu fraga, dar mai mare ca aceasta, de culoare roșie, cărnos, parfumat și gustos. – Probabil din căpușă (înv. „căpșună”) + suf. -une (lat. < -onem).
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

CĂPȘÚNĂ, căpșuni, s. f. Fruct asemănător cu fraga,, dar mai mare decît aceasta, de culoare roșie, cărnos,, gustos și parfumat; plantă erbacee tîrîtoare, din familia, rozaceelor, care produce acest fruct (Fragaria elatior). Ea mergea căpșuni s-adune, Fragi s-aduneEu ședeam pe prag la noi. COȘBUC, P. I 117. Frunzișoară de căpșună. HODOȘ, P. P. 186. – Pl. și: căpșune (ALECSANDRI, P. P. 329).
Sursa: DLRLC (1955-1957) | Adăugată de blaurb. | Semnalează o greșeală | Permalink

CĂPȘÚNĂ, căpșuni, s. f. Fruct asemănător cu fraga, dar mai mare ca aceasta, de culoare roșie, cărnos și parfumat. – Din cap + suf. -uș-ună.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

!căpșúnă (fruct) s. f., g.-d. art. căpșúnii/căpșúnei; pl. căpșúni/căpșúne
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de nsho_ci | Semnalează o greșeală | Permalink

căpșúnă (fruct) s. f., g.-d. art. căpșúnei; pl. căpșúne
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

căpșúnă (fruct) s.f., g.d. art. căpșúnei; pl. căpșúne
Sursa: DOOM (1982) | Adăugată de claudia | Semnalează o greșeală | Permalink

CĂPȘÚNĂ, căpșuni [din DER, la art. cap (1396)]: cap (-pete), s. n. [...] < Lat. *capum, forma vulgară de la caput [...]. De aceeași proveniență trebuie să fie și căpușe, s. f. [...]. Der. căpușí (var. încăpușá), vb. (a înmuguri); căpúșnic, s. m. (frăguță, Cirsium oleraceum); căpșúnă, s. f. (fruct, Fragaria elatior, Fragaria collina). Der. acestui ultim cuvânt nu lasă nici o îndoială (cf. alb. și mr. căpușă „căpușă” și „fragă”); pentru suf. Pușcariu, Dacor., I, 593, propune -ună, care nu este curent în rom. (cf. REW 1668). Probabil trebuie plecat de la *căpușun, cu suf. -un, cf. gărgăun, și cu sing. refăcut pe baza pl. Der. căpșunícă, s. f. (frăguță; specie de plantă); căpșuníu, adj. (culoarea căpșunii). [...]
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de claudia | Semnalează o greșeală | Permalink

CĂPȘÚNĂ ~e f. Fructul căpșunului. [G.-D. căpșunei] /cap + suf. ~+ suf. ~ună
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

căpșună f. poama căpșunului, roșie, comestibilă, ovoidă și cu un gust dulce acrișor; căpșunele sunt mai mari și mai rotunde decât fragile.
Sursa: Șăineanu, ed. VI (1929) | Adăugată de blaurb. | Semnalează o greșeală | Permalink

căpșúnă f., pl. ĭ1 și e, în est și căpușună, pl. ĭ1 și e (augm. d. căpușă orĭ d. lat. capĭtium, glugă care acoperea și peptu, de unde și it. cavezzone, sp. cabezon, căpăstru. Căpușună însemna la´nceput „căpățînă”, pin [!] aluz. la mărimea căpșunelor față de fragĭ. V. căpăstru. Cp. cu mincĭună, pășune). Fructu căpșunuluĭ, un fel de fragă maĭ mare. A mînca frunzele în doru căpșunelor, a te mulțămi [!] cu maĭ puțin în lipsa lucruluĭ dorit.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink Comentariu: 1. După îndreptările făcute de autor la sfârșitul dicționarului. În original, greșit: pl. e. - LauraGellner

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

RICINUS L., RICIN, CĂPȘUNĂ, fam. Euphorbiaceae. Gen care are o singură specie: Ricinus communis L. Specie originară din Africa și sudul Europei. Plantă erbacee sau arborescentă cu creștere rapidă, tulpină roșiatică sau albăstruie, glabră, deseori făinoasă, fistuloasă, ramificată, pînă la 3 m înălțime, iar în locurile ei de proveniență, 12 m. Frunze mari, palmat-lobate, lobi dentați, alterne, lung-pețiolate, ascuțite, lucioase. Flori destul de mari, monoice (caliciul pergamentos cu 3-5 lacinii, stamine cu filamente de cîteva ori ramificate), dispuse în raceme, în vîrful crengilor, la bază cele mascule, gălbui, celelalte la vîrf, roșietice. înflorește vara. Fruct, capsulă. Are numeroase varietăți și soiuri care se deosebesc între ele prin înălțime, coloritul tulpinei sau al frunzelor, inflorescență, frunze (spinoase, glabre) etc.
Sursa: DFL (1989) | Adăugată de blaurb. | Semnalează o greșeală | Permalink